Procurorul General al Romaniei ar putea deveni membru de drept in Consiliul Suprem de Aparara a Tarii. Asta se va intampla in cazul in care Legea privind organizarea si functionarea CSAT va fi modificata, in sensul includerii Procurorului General al Romaniei ca membru de drept al Consiliului, asa cum cere conducerea Ministerului Public. Este de fapt o idee mai veche, lansata in dezbatere pentru prima data, in 2013, de actualul adjunct al PICCJ Codrut Olaru (foto), idee ce a fost ulterior sustinuta inclusiv de presedintele Romaniei Klaus Iohannis.

Astfel, PICCJ a anuntat, miercuri 24 februarie 2016, ca i-a transmis fostei asistente a Monicai Macovei, ministresa Raluca Pruna, propunerea de completare a Legii 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, in sensul includerii ca membru de drept al acestei institutii si a Procurorului General. In opinia Ministerului Public, prezenta Procurorului General in CSAT este legitima, necesara si proportionala cu scopul existentei de facto a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. De asemenea, PICCJ arata ca Ministerul Public are un rol fundamental in ceea ce priveste apararea si securitatea nationala a Romaniei.

Iata comunicatul Ministerului Public:

„Conducerea Ministerului Public a transmis ministrului Justitiei propunerea de completare a Legii nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, in sensul includerii ca membru de drept al acestei institutii si a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

S-a considerat ca participarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in CSAT, in calitate de membru de drept al Consiliului, ar reprezenta in fapt acelasi argument constitutional – a participarii unui reprezentant al unei puteri a statului (puterea judecatoreasca) in actele deliberative ale unui organ al altei puteri a statului (puterea executiva) - ca manifestare a echilibrului puterilor in stat si fara a incalca principiul separatiei suple a puterilor.

Motivul unei asemenea participari este legitim, necesar si proportional cu scopul existentei de facto a CSAT.

S-a apreciat, totodata, ca procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentantul de drept al Ministerului Public in raporturile cu celelalte institutii ale statului, iar Ministerul Public are un rol fundamental, atat proiectiv, cat si operativ, in arhitectura de aparare si securitate nationala a Romaniei”.

Codrut Olaru: „Cred ca se impune in mod categoric acordarea initiativei legislative Ministerului Public”

Asa cum spuneam, ideea ca Procurorul General al Romaniei sa faca parte din CSAT nu este una noua. Ea ii apartine actualului adjunct al PICCJ, Codrut Olaru, acesta fiind cel care a enuntat-o pentru prima data in spatiul public. S-a intamplat in 8 mai 2013, cu ocazia interviului pe care Codrut Olaru l-a sustinut la CSM, in vederea numirii in functia de conducere din PICCJ.

Atunci, Codrut Olaru a explicat Romania este singura tara in care Ministerul Public nu este inclus in CSAT, in pofida responsabilitatilor legate de politicile strategice pe care aceasta institutie le are. Mai mult, Codrut Olaru a precizat ca, din punctul sau de vedere, Ministerul Public ar trebui sa aiba si initiativa legislativa:

“Cred ca se impune in mod categoric acordarea initiativei legislative Ministerului Public. Insist foarte mult pe acest lucru, deoarece din aceasta perspectiva Ministrul Public traieste un paradox. Suntem, probabil, cel mai mare consumator de legislatie penala, cand vorbim de punerea in practica a unor creatii legislative, dar paradoxul face sa nu putem sa ne promovam propriile legi prin intermediul autoritatii legislative, atunci cand experienta si practica procurorilor arata ca sunt legi care trebuie modificate, abrogate, sunt aspecte infractionale care nu sunt reflectate in legislatia actuala. Cred ca Ministerul Public are nevoie de initiativa legislativa proprie. Evident ca, in acest context, poate ca trebuie luat in calcul si includerea in CSAT a Ministerului Public. Suntem singurul minister public, care, desi avem responsabilitate pe ce inseamna politici strategice pe zona noastra, nu suntem inclusi in CSAT”.

Iohannis: "Din acelasi punct de vedere al consolidarii sistemului judiciar, opinez ca, in perspectiva regandirii si modernizarii arhitecturii institutionale a legilor sigurantei nationale si a legii CSAT, este util sa luam in discutie daca nu cumva intre membrii CSAT ar trebui sa se regaseasca si Procurorul General”

Propunerea Ministerului Public trimisa fostei asistente a Monicai Macovei, Raluca Pruna, are toate sansele sa fie sustinuta inclusiv de presedintele Romaniei Klasu Iohannis. Afirmam acest lucru intrucat Iohannis, in sedinta CSM din 6 ianuarie 2015 la care a participat, a precizat ca ar trebui analizat daca nu cumva printre membrii CSAT ar trebui sa se regaseasca si Procurorul General al Romaniei. Totodata, Iohannis a imbratisat si cea de-a doua idee enuntata in 2013 de Codrut Olaru, si anume ca Procurorul General sa aiba drept de initiativa legislativa:

„Este de datoria mea sa arat, totodata, ca institutiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Institutiile nu 'apartin' conducatorilor. Doar asa ne putem feri de derapaje si manipulari, de situatii periculoase si nedemocratice. Asadar, institutiile trebuie consolidate si aparate in ansamblu, si aici ma refer la toate cele trei componente ale Ministerul Public: Parchetul general, DNA si DIICOT. De asemenea, din acelasi punct de vedere al consolidarii sistemului judiciar, opinez ca, in perspectiva regandirii si modernizarii arhitecturii institutionale a legilor sigurantei nationale si a legii CSAT, este util sa luam in discutie daca nu cumva intre membrii CSAT ar trebui sa se regaseasca si Procurorul General, nu o persoana anume, ci institutia Procurorului General. De asemenea, cred ca CSM, Inalta Curte si Parchetul General ar trebui sa poata avea initiativa legislativa pentru ca reprezinta institutiile de aplicare a legii, respectiv de guvernare a justitiei”.