Ministerul Justitiei a dat publicitatii, joi 4 august 2016, raspunsul institutiei conduse de Raluca Pruna (foto 1) adresat Asociatiei Magistratilor din Romania, Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania si Asociatiei Procurorilor din Romania, ca urmare a scrisorii deschise din 26 iulie 2016 prin care cele trei asociatii profesionale au cerut lamuriri - atat premierului Dacian Ciolos, cat si ministresei Pruna - pe marginea Proiectului de Hotarare privind unele masuri referitoare la arhiva fostei Directii Generale de Protectie si Anticoruptie (fosta Arhiva SIPA), supus dezbaterii publice pe site-ul MJ.

In raspunsul adresat AMR, UNJR si APR, ministresa Raluca Pruna a dezmintit afirmatia presedintei Uniunii Nationale a Judecatorilor, Dana Girbovan (foto 2), cum ca o parte din odioasa colectie de informatii compromitatoare pentru judecatori si procurori s-ar afla astazi la Serviciul Roman de Informatii: „Pentru o informare responsabila a opiniei publice, (...), reamintim ca una din organizatiile care a semnat (sic!) scrisoarea deschisa este aceeasi organizatie care in data de 5 februarie 2016 cerea intr-o alta scrisoare deschisa lamurirea problemei legate de arhiva SIPA, afirmand in mod eronat ca arhiva ar fi fost transferata catre un serviciu de informatii”.

Dana Girbovan: „O parte din arhiva, din cate am inteles eu, este acum chiar la SRI, asa au fost ultimele informatii transmise de la Ministerul Justitiei”

„Arhiva fostei SIPA a trecut la SRI si nu e clar ce s-a intamplat cu ea nici pana azi”. Asta au afirmat reprezentantii Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania in documentul din 5 februarie 2016 la care face referire Raluca Pruna. Este vorba despre scrisoarea deschisa prin care judecatorii i-au dat ministresei Justitiei o replica dupa uluitoarea afirmatie potrivit careia „existenta acoperitilor printre magistrati nu este o problema a sistemului judiciar din Romania”, declaratie facuta de Raluca Pruna, la 2 februarie 2016, intr-un interviu acordat publicatiei Revista 22.

Ideea ca „Arhiva fostei SIPA a trecut la SRI” nu era insa o noutate. Ipoteza fusese deja acreditata public, tot de sefa UNJR, cu cateva luni inainte. Intr-o interventie pentru B1Tv, din 6 august 2015, Dana Girbovan spunea ca, din cate a inteles ea, o parte din Arhiva SIPA „este acum chiar la SRI”: „SIPA a fost creat pe vremea ministrului Stoica tocmai pentru a se aduna informatii despre judecatorii corupti. Ce s-a intamplat ulterior? Acest serviciu a fost denaturat, s-au adunat informatii despre viata personala a magistratilor, in afara oricarui cadru legal, al oricarui control. Efectul a fost unul devastator, pentru ca de fiecare data cand apareau dosare importante, ele erau legate de suspiciuni privind posibile santaje ale judecatorilor din partea celor care au avut acces la acest tip de informatii. Fostul ministru Monica Macovei, care a desfiintat acest serviciu, spunea ca au fost adunate informatii inclusiv de catre ofiteri acoperiti aflati in randul magistratilor. Nici pana azi nu s-a lamurit aceasta chestiune, ce informatii au fost adunate, cum au fost folosite. O parte din arhiva, din cate am inteles eu, este acum chiar la SRI, asa au fost ultimele informatii transmise de la Ministerul Justitiei. (...) Vom insista in continuare sa aflam care este in mod real modul de actiune si influenta SRI in actul de Justitie, ce inseamna camp tactic, ce lege il prevede”.

Prezentam in tontinuare, integral, raspunsul adresat de Ministerul Justitiei asociatiilor profesionale:

„Referitor la scrisoarea deschisa semnata de Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR), si publicata marti 26 iulie 2016, Ministerul Justitiei, pentru o informare responsabila a opiniei publice, face urmatoarele precizari:

Ministerul Justitiei propune acest act normativ ca raspuns la solicitarile venite din partea societatii civile si din partea unor justitiabili - motivati de necesitatea probarii cererilor adresate unor instante judecatoresti in exercitarea drepturilor lor, de punere la dispozitie a unor documente din arhiva fostei Directii Generale de Protectie si Anticoruptie (D.G.P.A./SIPA).

Consideram ca preocuparile exprimate trebuie puse realist in lumina unei situatii nereglementate timp de 10 ani si explicate in detaliu in *Nota de fundamentare. Precizam ca in anii anteriori au mai fost initiate demersuri pentru inventarierea arhivei, fara a deveni operationale (de exemplu in 2013 cand un alt proiect de Hotarare de Guvern a primit avizul Consiliului Superior al Magistraturii).

In opinia Ministerului Justitiei, aceasta arhiva trebuie sa inceteze sa mai fie motiv de speculatii si suspiciuni. Reamintim ca una din organizatiile care a semnat scrisoarea deschisa este aceeasi organizatie care in data de 5 februarie 2016 cerea intr-o alta scrisoare deschisa lamurirea problemei legate de arhiva SIPA, afirmand in mod eronat ca arhiva ar fi fost transferata catre un serviciu de informatii.

Pentru toate aceste considerente, Ministerul Justitiei a supus dezbaterii publice proiectul de HOTARARE privind unele masuri referitoare la arhiva fostei Directii Generale de Protectie si Anticoruptie, luni 25 iulie 2016. Proiectul de act normativ este promovat cu respectarea tuturor prevederilor legale, inclusiv a celor legate de transparenta decizionala si supunerea spre dezbatere publica a unui proiect de act normativ. In perioada in care proiectul este supus dezbaterii publice, orice persoana sau organizatie interesata poate transmite in scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la respectivul proiect.

In ceea ce priveste chestiunile punctuale mentionate in scrisoarea deschisa, facem urmatoarele precizari in scopul unei informari corecte si responsabile a opiniei publice:

1. 'structura de securitate' mentionata in proiect este constituita in temeiul Legii 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate si a HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania. Astfel, potrivit art. 3 din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, 'structura de securitate' este definita drept 'compartimentul specializat in protectia informatiilor clasificate, organizat in cadrul autoritatilor, institutiilor publice, agentilor economici cu capital integral sau partial de stat si al altor persoane juridice de drept public sau privat'.

Potrivit legii, la nivelul autoritatilor si institutiilor publice se organizeaza activitatea de protectie a informatiilor clasificate prin compartimente/ birouri/ servicii de informatii clasificate. Spre exemplificare, mentionam: Regulamentul de organizare si functionare a Ministerului Justitiei, art. 170-171 - *Ordin si *Regulament; Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, art. 76, *Hotarare si *Regulament; Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, art. 41, *Hotarare si *Regulament; *Regulamentul de ordine interioara al Parchetelor, *art. 53-54. Stabilirea structurilor de securitate sau a functionarilor de securitate in cadrul institutiilor publice este corelata cu detinerea de informatii clasificate de catre acestea, respectiv volumul lor. Prin urmare, Ministerul Justitiei nu poate raspunde la intrebarea daca in sistemul judiciar mai exista, in prezent, alte structuri de securitate, intrucat Ministerul nu coordoneaza si nu controleaza activitatea legata de informatiile clasificate desfasurata de institutiile din autoritatea judecatoreasca. Intrebarea trebuie adresata Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In ceea ce priveste criteriile de stabilire a structurilor de securitate, respectiv a functionarilor de securitate la nivelul autoritatilor si institutiilor publice, precum si atributiile care privesc gestiunea informatiilor clasificate, acestea sunt definite de art. 29, 31 din HG 585/2002.

2. Proiectul supus dezbaterii publice prevede doar faptul ca 'documentele cuprinse in arhiva fostei D.G.P.A. nu pot fi puse, pe perioada desfasurarii activitatii Comisiei, la dispozitia nici unei persoane fizice sau juridice in afara celor insarcinate, potrivit legii, sa indeplineasca atributii cu privire la documentele acestei arhive'. Dupa finalizarea activitatii de inventariere, accesul la aceste documente se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a celorlalte reglementari in materia prelucrarii informatiilor clasificate si a datelor cu caracter personal”.

*Cititi aici scrisoarea deschisa din 26 iulie 2016 adresata de AMR, UNJR si APR, premierului Ciolos si ministresei Raluca Pruna

*Cititi aici Proiectul de Hotarare privind unele masuri referitoare la arhiva fostei Directii Generale de Protectie si Anticoruptie