DNA a calcat in picioare legea si dreptul la viata privata in dosarul fabricat impotriva jurnalistului Dan Andronic. O constatare extrem de grava, facuta nu de noi, ci de judecatoarele Lucia Rog si Lavinia Lefterache de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In urma cu trei saptamani, dezvaluiam o decizie crunta pentru parchetul anticoruptie luata de instanta suprema, care a dispus excluderea probelor pe care DNA le-a obtinut nelegal, dar pe baza carora si-a construit acuzatiile de marturie mincinoasa aduse lui Dan Andronic in dosarul in care ziaristul a fost trimis in judecata alaturi de Elena Udrea, aceasta din urma fiind acuzata de spalare de bani. Era vorba mai exact despre emailurile trimise si primite de jurnalistul Dan Andronic. In editia de astazi, Lumea Justitiei prezinta motivarea judecatoarelor Rog si Lefterache de la Inalta Curte, care au constatat incalcarea brutala a legii de catre DNA.

Povestea este una cat se poate de simpla. In 2015, Curtea de Apel Brasov a incuviintat efectuarea unei perchezitii informatice asupra sistemelor informatice, telefoanelor, mediilor de stocare de date informatice, ridicate de la locuinta lui Dan Andronic. Masura a fost dispusa in cadrul instrumentarii de catre DNA Brasov a dosarului 259/P/2015 privind Ferma Baneasa, in care Andronic a fost inculpat alaturi de alte persoane precum Paul al Romaniei sau Remus Truica. Probele obtinute in acest dosar – 259/P/2015 – au fost folosite de DNA insa si intr-un alt dosar care il privea pe Dan Andronic. Cel de marturie mincinoasa, in care vizata este si Elena Udrea. Concret, la un an si jumatate de la finalizarea perchezitiei informatice din dosarul de la Brasv, procurorii DNA de la Bucuresti au cerut acces la datele rezultate in urma perchezitiei, acces ce le-a si fost acordat.

Problema este insa ca mandatul de perchezitie fusese dat doar pentru a cauta date avand legatura cu dosarul privind Ferma Baneasa, nu si pentru alte infractiuni. De asemenea, procurorii de la DNA Bucuresti au intrat in posesia datelor rezultate din perchezitia informatica dispusa in dosarul de la DNA Brasov, fara sa fi avut mandat din partea vreunui judecator. “Procurorul nu poate acorda acces la continutul copiei realizate in conditiile art. 168 alin. 9 C.proc.pen. unui alt procuror, intr-un alt dosar, nici macar in interiorul intervalului de timp mentionat in autorizatia de perchezitie, iar dupa aceasta perioada este interzis accesul oricarei alte persoane din cadrul organului judiciar sau din afara lui”, au explicat judecatoarele Lucian Rog si Lavinia Lefterache in cuprinsul incheierii din 11 februarie 2019, prezentata in exclusivitate de publicatia Lumea Juridica.

Avand in vedere toate aceste aspecte, Lucia Rog si Lavinia Lefterache au stabilit ca modalitatea in care a procedat DNA este una contrar legii. Totodata, prin modalitatea in care DNA a procedat s-a incalcat dreptul la viata privata, garantat de art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Iar prin faptul ca probele obtinute nelegal au fost folosite intr-un dosar fabricat impotriva lui Andronic face ca vatamarea sa fie una de amploare.

Asadar, Inalta Curte a stabilit fara dubii ca DNA a incalcat legea. Or, incalcarea legii se pedepseste cu inchisoare, chiar si atunci cand autori sunt procurori DNA. Tocmai de aceea, pe baza deciziei definitive a ICCJ, Dan Andronic a anuntat ca a formulat plangere penala impotriva procurorului Marius Bulancea (foto), cel care i-a facut dosarul de marturie mincinoasa pe baza de probe obtinute nelegal, dar si impotriva sefului DNA Brasov Cornel David Deca, cel care a livrat la DNA Bucuresti probele obtinute in urma perchezitiei informatice din dosarul Ferma Baneasa, pentru a fi folosite nelegal in dosarul de marturie mincinoasa.

Iata fragmente din incheierea judecatoarelor ICCJ Lucia Rog si Lavinia Lefterache, documentul fiind atasat integral la finalul articolului:

“Inalta Curte – Completul de 2 judecatori de camera preliminara de la prima instanta, constata ca atat corespondenta electronica tip email primita/transmisa de catre Andronic Dan Catalin, cat si documentele stocate pe hard diskuri in legatura cu activitatile desfasurate in vederea achizitionarii si administrarii SC Editura Evenimentul si Capital SRI, in perioada 23.04.2011 – 08.12.2014, atasate la vol. 37 filele 3-240, nu reprezinta mijloace de probe administrate in dosarul de urmarire penala nr. 259/P/2015 al Directiei Nationale Anticoruptie, Serviciul Teritorial Brasov, ci au fost obtinute ulterior, in lipsa unei autorizatii de perchezitie date de catre judecator in conformitate cu dispozitiile art. 169 C.proc.pen.

In acest sens, verificand actele dosarului de urmarire penala din prezenta cauza, dar si volumele de urmarire penala din dosarul nr. 259/P/2015 al Directiei Nationale Anticoruptie, Serviciul Teritorial Brasov, atasate in vederea solutionarii contestatiei, se retin urmatoarele:

Prin incheierea de sedinta din Camera de consiliu nr. 9 din 15.12.2015, pronuntata in dosar penal nr. 678/64/2015, judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Curtii de Apel Brasov a incuviintat efectuarea unei perchezitii informatice asupra sistemelor informatice, telefoanelor, mediilor de stocare de date informatice, identificate si ridicate de la locuintele inculpatului Andronic Dan Catalin, considerandu-se ca masura era necesara pentru 'descoperirea si strangerea probelor in cauza'. A fost incuviintata aceeasi masura si asupra sistemelor informatice, mediilor de stocare, erc. ridicate de la celelalte persoane cercetate in dosarul penal nr. 259/P/2015, aflat pe rolul Directiei Nationale Anticoruptie, Serviciul Teritorial Brasov.

S-a dispus ca perchezitia sa se efectueze cu respectarea dispozitiilor art. 168 C.proc.pen., mandatul de perchezitie fiind valabil o perioada de 60 de zile de la 17.12.2015 pana la 14.02.2016, putand fi folosit o singura data.

(…)

Inalta Curte constata, asadar, ca procurorul care efectua urmarirea penala in dosarul nr. 259/P/2015 al Directiei Nationale Anticoruptie, Serviciul Teritorial Brasov era autorizat ca, in perioada cuprinsa intre 17.12.2015 si 14.02.2016, sa aiba acces la sistemele informatice, telefoanele, mediile de stocare de date informatice ridicate de la locuintele inculpatului Andronic, in vederea descoperirii si strangerii probelor in cauza ce facea obiectul investigatiei penale (ansamblul de activitati infractionale legate de retrocedarea Fermei Baneasa).

Potrivit dispozitiilor legale, activitatea presupunea, in primul rand, realizarea unei copii a tuturor datelor informatice continute de sistemele ce urmau a fi supuse perchezitiei, pentru a asigura integritatea acestora (art. 168 alin.9 C.proc.pen.), urmata de perchezitia propriu-zisa care trebuia efectuata asupra acestei copii (clone) si care consta in cercetarea, descoperirea, identificarea acelor probe circumscrise autorizatiei de perchezitie si copierea datelor informatice ce pot prezenta relevanta probatorie pe un mijloc de stocare apartinand organelor judiciare (strangerea probelor). In conditiile in care, cu ocazia perchezitiei informatice se descopereau si date privind savarsirea altor infractiuni care nu erau circumscrise limitelor perchezitiei (ex. trafic de droguri, trafic de persoane, etc), procurorul putea sa copieze si aceste date si sa se sesizeze din oficiu cu privire la noua infractiune. Toata aceasta activitate trebuia desfasurata in termenul stabilit de judecatorul de drepturi si libertati, respectiv de la 17.12.2015 pana la 14.02.2016. Intrucat dupa copierea datelor informatice cu valoare probatorie pe alt mijloc de stocare activitatea de strangere a probelor s-a incheiat, atat sistemele informatice, telefoanele, mediile de stocare cat si copia mijlocului originar de stocare a datelor informatice (clona), trebuiau sigilate, organul judiciar nemaiavand acces la acestea in afara perioadei stabilita de judecatorul de drepturi si libertati. Procurorul avea insa acces oricand la copia datelor informatice care prezentau relevanta in cauza, activitatea de analiza, listare, etc., a acestor date nemaifiind circumscrisa vreunei conditii.

In cauza, din continutul proceselor verbale din 05.01.2016, 06.01.2016 si 07.01.2016 rezulta ca la aceste date s-a procedat, in baza art. 168 C.proc.pen. si a ordonantelor procurorului nr. 259/P/2015 din 15 decembrie 2015 si din 23 decembrie 2015, la copierea dispozitivelor informatice; desi in aceste procese verabale se face mentiunea ca 'la perchezitia informatica au fost folosite mijloace neinvazive, de natura sa nu modifice datele existente in mediile si sistemele informatice care au facut obiectul perchezitiei informatice', Inalta Curte constata ca, in realitate, la acest moment s-a efectuat doar activitatea de copiere a datelor, potrivit art. 168 alin. 9 C.proc.pen.

Ulterior, in perioada cuprinsa intre 29 ianuarie 2016 si 06 aprilie 2016 ofiterii de politie judiciara din Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Brasov au identificat datele care prezentau interes pentru cauza constand in documente, corespondenta electronica tip email si documente, inscrisuri, fotografii atasate mesajelor electronice privind aspectele si persoanele cercetate. Toate acestea au fost listate, iar documentele rezultate au fost anexate proceselor verbale intocmite facand parte integranta din acestea, constituind volumele 44-50 ale dosarului de urmarire penala nr. 259/P/2015.

La peste un an si jumatate de la finalizarea acestor activitati, in dosarul nr. 247/P/2017 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, prin referatul din data de 28.08.2017, procurorul care efectua urmarirea penala in aceasta cauza a solicitat incuviintarea accesului la rezultatul perchezitiilor informatice efectuate in cadrul dosarului nr. 259/P/2015 al Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Brasov, in vederea folosirii probelor relevante pentru stabilirea adevarului in cauza nr. 247/P/2017 a Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, solicitare aprobata in data de 29.08.2017. Din continutul procesului verbal nu rezulta persoana careia i-a fost adresata aceasta solicitare si care a aprobat-o, dar ceea ce este cer este faptul ca nu s-a formulat vreo cerere catre judecatorul de drepturi si libertati.

Urmare a acestei aprobari, in perioada 29.08.2017-12.09.2017 au fost identificate si printate mai multe fisiere reprezentand corespondenta e-mail sau documente stocate, procedandu-se la centralizarea si sortarea emailurilor primite/trimise de catre Andronic Dan Catalin si a documentelor stocate pe hard diskuri in legatura cu activitatile desfasurate in vederea achizitionarii si administrarii SC Editura Evenimentul si Capital SRL in perioada 23.04.2011-8.12.2014.

Ulterior, prin ordonanta nr. 247/P/2017 din 29 septembrie 2017 s-a dispus detasarea de la dosarul cauzei a inscrisurilor care contin mesaje de tip email primite/trimise de catre Andronic Dan Catalin si documente in legatura cu activitatile desfasurate in vederea achizitionarii si administrarii SC Editura Evenimentul si Capital SRL in perioada 23.04.2011-08.12.2014 (237 file), spre a fi folosite in dosarul nr. 87/P/23015 al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie.

(…)

Inalta Curte – Completul de 2 judecatori de camera preliminara constata ca, prin interpretarea data de parchet, respectiv ca, odata cu copierea tuturor datelor informatice, operatiunea de identificare si strangere a probelor este completa, se denatureaza atat sensul art. 168 alin. 9 C.proc.pen., transformandu-se ingerinta in viata privata intr-una incompatibila cu art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cat si dispozitia data de judecatorul de drepturi si libertati.

In acest sens, cu referire la continutul perchezitiei, Curtea Europeana a constatat incalcarea art. 8 din Conventie prin aceea ca, in executarea mandatului de perchezitie domiciliara, care acoperea si componenta de perchezitie informatica, s-au copiat toate datele informatice stocate pe sistemul informatic apartinand reclamantului, retinand ca mandatul de perchezitie a avut un continut mult prea larg (Robathin contra Austriei). In ceea ce priveste dispozitia judecatorului de drepturi si libertati din cauza ce a facut obiectul dosarului de urmarire penala nr. 259/P/2015, Directia Nationala Anticoruptie nu a fost autorizata sa intre in posesia tuturor datelor existente in sistemele informatice, telefoanele si mediile de stocare ridicate de la locuintele inculpatului Andronic Dan Catalin, ci doar a celor care au legatura cu obiectul anchetei penale, respectiv cele legate de retrocedarea Fermei Baneasa (exceptand situatia in care constata existenta unor date privind savarsirea altor infractiuni si se sesiza cu privire si la acestea). De asemenea, judecatorul nu a acordat acces permanent procurorului la toate aceste date, astfel cum rezulta implicit din folosirea nelimitata in timp a copiei, ci doar pentru un termen de 60 de zile, care coincide cu cel pe care Directia Nationala Anticoruptie l-a solicitat.

Ca atare, Inalta Curte constata ca modalitatea in care s-a procedat in cauza, respectiv, pe baza unei solicitari aprobata de procuror, copia tuturor datelor continute de sistemele informatice, telefoanele, mediile de stocare de date informatice, identificate si ridicate de la locuintele inculpatului Andronic Dan Catalin, a fost inaintata unui alt serviciu din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si analizata in vederea identificarii si strangerii probelor in dosarul 247/P/2017, este total in afara dispozitiilor legale.

Procurorul nu poate acorda acces la continutul copiei realizate in conditiile art. 168 alin. 9 C.proc.pen. unui alt procuror, intr-un alt dosar, nici macar in interiorul intervalului de timp mentionat in autorizatia de perchezitie, iar dupa aceasta perioada este interzis accesul oricarei alte persoane din cadrul organului judiciar sau din afara lui.

Inalta Curte – Completul de 2 judecatori de camera preliminara retine, asadar, ca mijloacele de proba constand in inscrisurile aflate in vol. 37, filele 3-240, au fost obtinute prin incalcarea dispozitiilor care reglementeaza perchezitia informatica, printr-un procedeu probatoriu neprevazut de lege (aprobarea procurorului). Intrucat aceasta situatie nu poate fi circumscrisa cazurilor de nulitate absoluta prev. de art. 281 alin. 1 C.proc.pen., se impune a se verifica, in continuare, daca sunt intrunite conditiile de incidenta a nulitatii relative prev. de art. 282 alin. 1 C.proc.pen., respectiv daca prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare drepturilor partilor care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea lui.

Asa cum s-a aratat, Inalta Curte – Completul de 2 judecatori de camera preliminara a constatat o incalcare grava a dispozitiilor legale care reglementeaza perchezitia informatica, ingerinta in viata privata a inculpatului Andronic Dan Catalin, in modalitatea in care a avut loc, fiind neprevazuta de lege. Pe langa incalcarea unui drept fundamental cu valoare constitutionala si conventionala, din actele dosarului de urmarire penala rezulta ca datele obtinute in acest fel au constituit probe determinante pentru formularea acuzatiei de marturie mincinoasa, ceea ce inseamna ca vatamarea produsa este una de amploare“.

* Cititi aici integral incheierea judecatoarelor Lucia Rog si Lavinia Lefterache de la Inalta Curte