RASCOALA ICCJ – 94 de judecatori ai Inaltei Curti au votat in unanimitate atacarea la Curtea Constitutionala a legii prin care pensiile magistratilor vor fi impozitate cu pana la 85%. Magistratii supremi acuza incalcarea principiului impunerii fiscale juste si echitabile, prevazut de art. 56 alin. (2) din Constitutie, precum si a independentei judecatorilor, consacrata de art. 124 alin. (3) din legea fundamentala (Documente)

Scris de: V.B.

18.06.2020 19:58
Vizualizari: 9049

Parlamentul a reusit din nou sa enerveze Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dupa ce in ianuarie magistratii ICCJ au votat unanim atacarea la Curtea Constitutionala a legii care taia pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor (lege desfiintata, bineinteles, de catre CCR – click aici pentru a citi), de data aceasta, joi, 18 iunie 2020, judecatorii supremi, tot cu unanimitate de voturi, au hotarat sesizarea CCR pe legea votata definitiv de catre Camera Deputatilor miercuri, 17 iunie 2020, privind impozitarea cu 85% a pensiilor de serviciu ce depasesc 7.000 lei si cu 10% a pensiilor intre 2.000 si 7.000 lei (click aici pentru a citi).



In esenta, magistratii condusi de judecatoarea Corina Corbu (foto 1) reclama ca proiectul de act normativ – inca nepromulgat de catre presedintele Klaus Iohannis – incalca urmatoarele principii constitutionale:

- impunerea fiscala justa si echitabila (art. 56 alin. 2 din legea fundamentala);

- independenta judecatorilor (art. 124 alin. 3 din Constitutie);

- obligativitatea ca restrangerea drepturilor sa fie dispusa numai daca este necesara si numai in chip proportional cu situatia care a determinat-o (art. 53 alin. 2);

- dreptul de proprietate privata (art. 44).

De asemenea, judecatorii supremi sustin ca legea incalca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind protectia proprietatii.

Acestea sunt motivele de neconstitutionalitate intrinseca. Pe partea extrinseca, magistratii ICCJ reclama ca proiectul de lege a fost votat in Parlament prin procedura dedicata legilor ordinare, in ciuda faptului ca el vine sa modifice un act normativ organic (respectiv Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor). Subliniem existenta criticii de neconstitutionalitate extrinseca (oricare ar fi ea), intrucat, daca va fi admisa, va reprezenta o conditie suficienta pentru ca instanta de contencios constitutional sa tranteasca proiectul de lege criticat, fara sa mai intre pe fondul problemei (adica fara sa mai analizeze motivele de neconstitutionalitate intrinseca).


Prezentam comunicatul privind exceptia de neconstitutionalitate:


La data de 18.06.2020, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu prevederile art.25 lit.c) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

Cu respectarea cerintelor de cvorum prevazute de art.34 din actul normativ sus-indicat (la dezbateri participand 94 dintre cei 107 judecatori ai instantei supreme) si cu unanimitatea voturilor astfel exprimate,

Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei pentru controlul constitutionalitatii, inainte de promulgare, a

- Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018)

- Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 396/2019).

In ceea ce priveste Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018), obiectia de neconstitutionalitate priveste atat actul normativ in intregime, cat si unele dispozitii specifice ale acestuia, retinandu-se vicii de neconstitutionalitate de natura extrinseca si intrinseca.

Astfel, Sectiile Unite au retinut ca se impune sesizarea Curtii Constitutionale, in esenta, pentru urmatoarele motive:

Sub aspect extrinsec: sunt incalcate prevederile art. 61 alin. (2) si a art. 75 din Constitutie, referitoare la principiul bicameralismului, forma adoptata de Camera Deputatilor continand o modificare de esenta in materia liberarii conditionate, prin care se exclude vocatia la liberare conditionata a persoanelor condamnate pentru savarsirea anumitor infractiuni, desi aceasta modificare nu a format obiectul dezbaterii si adoptarii in Senat (prima Camera sesizata).

Sub aspect intrinsec: sunt incalcate dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie referitoare la exigentele privind calitatea legii, in special prin dispozitiile articolului unic pct. 1 [art. 100 alin. (7) din Codul penal), intrucat excluderea de la liberare conditionata a persoanelor condamnate pentru savarsirea infractiunilor prevazute in art. 214 - 216 din Codul penal si mentinerea beneficiului liberarii conditionate pentru infractiuni contra persoanei a caror gravitate rezulta din prevederea unor limite de pedeapsa net superioare este de natura sa afecteze coerenta legislatiei penale, intr-o maniera incompatibila cu exigentele legii fundamentale. Spre exemplu, persoana condamnata pentru folosirea serviciilor victimei traficului de persoane sau a traficului de minori (art. 216 din Codul penal) ar fi astfel exclusa de la vocatia la liberare conditionata, desi persoana care savarseste infractiunea mai grava de trafic de persoane sau de trafic de minori ar putea beneficia de liberarea conditionata.

In analiza efectuata, Sectiile Unite au avut in vedere si jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale (deciziile nr.61/2018, nr.561/2018, nr.404/2019).

In ceea ce priveste Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 396/2019), obiectia de neconstitutionalitate priveste actul normativ in intregime, retinandu-se de catre Sectiile Unite atat vicii de neconstitutionalitate de natura extrinseca, cat si intrinseca.

Astfel, Sectiile Unite au retinut ca se impune a fi examinate de catre Curtea Constitutionala, in esenta, urmatoarele critici:

Sub aspect extrinsec: sunt incalcate dispozitiile art. 1 alin. (5) si ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie, intrucat, printr-o lege adoptata dupa procedura prevazuta pentru legile ordinare se modifica implicit dispozitiile unei legi organice, respectiv Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind totodata nesocotite decizii succesive ale Curtii Constitutionale in acest domeniu, ultima fiind decizia nr.153/2020; sunt incalcate dispozitiile art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie, legea in cauza fiind supusa dezbaterii si adoptarii Senatului, ca prima Camera sesizata, iar Camera Deputatilor a fost Camera decizionala, contrar normelor constitutionale invocate, care stabilesc o alta procedura in privinta reglementarilor referitoare la statutul judecatorilor si al procurorilor; sunt incalcate dispozitiile art. 134 alin. (4) din Constitutie, legea fiind adoptata cu incalcarea exigentelor legale si constitutionale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

Sub aspect intrinsec: este incalcat principiului statului de drept, statuat de art. 1 alin. (3) din Constitutie, in componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste si echitabile prevazut de art. 56 alin. (2) din Constitutie, precum si incalcarea principiului egalitatii statuat de art. 16 din Constitutie si art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale; instituirea taxei contravine principiului independentei judecatorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constitutie; instituirea taxei are un caracter nejustificat prin raportare la dispozitiile art. 53 alin. (2) din Constitutie si incalca principiul proportionalitatii si suprematiei legii; avand in vedere caracterul nejustificat al masurii, instituirea taxei suplimentare este de natura sa incalce si dispozitiile art. 44 din Constitutie, precum si pe cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Sectiile Unite au avut in vedere jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale (deciziile nr.6/1993, nr.3/1994, nr.3702012, nr.686/2016, nr.538/2017, nr.586/2018, nr.702/2019, nr.20/2020 si nr.153/2020), cat si jurisprudenta in materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului (Stec si altii c. Regatului Unit, Rasmussen c.Poloniei, Kjartan Asmundsson c.islandei, Muller c.Austriei, Gaygusuz c.Austriei, Buchen c. Republicii Cehe), a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Kobler c.Austriei – C-224/01), legislatia relevanta a Uniunii Europene, precum si diferite documente internationale privind statutul si garantiile de independenta a judecatorilor.

Deciziile pronuntate de Sectiile Unite vor fi publicate in extenso pe pagina de Internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.


Corbu a dat semnalul luptei


Mentionam ca tot joi, 18 iunie 2020, presedinta Inaltei Curti, Corina Corbu, inainte de votul de la instanta suprema pe sesizarea CCR, a lansat un comunicat in care, printre altele, le-a batut obrazul parlamentarilor pentru controversatul proiect de lege votat miercuri. (Gasiti documentul anexat integral la sfarsit.)


Redam principalele pasaje ale comunicatului:


Incercarile de diminuare a garantiilor de independenta ale judecatorilor, mai vizibile astazi, in forma lor economica, dar nu numai, se repeta cu regularitate si sunt prilejuri de coagulare a fortelor politice, in ciuda mult proclamatului principiu al cooperarii loiale intre puterile statului. In pofida prevederilor constitutionale si a jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, aceste tentative continua si in aceste zile.

In schimb, lipseste cu desavarsire o dezbatere realista, cu prezenta tuturor partilor implicate, a modalitatilor de corectare a inechitatilor din sistemul de pensii de serviciu, care le-a facut de altfel atat de impopulare. In acelasi timp, lipsesc cu desavarsire datele concrete si aplicate care sa permita publicului sa-si formuleze o apreciere corecta cu privire la costurile si beneficiile pe care le presupun astfel de initiative legislative, ceea ce a condus la crearea si intretinerea voita in societatea romaneasca a unui curent de opinie negativ, caruia i se uneori un nivel apropiat de ura, impotriva judecatorilor si procurorilor, inclusiv cu privire la judecatorii Curtii Constitutionale.

Solicit in mod public initiatorilor unor astfel de modificari legislative sa prezinte public proportia pe care o reprezinta pensiile fostilor magistrati din totalul pensiilor de serviciu si pensiilor speciale (reamintesc ca pensiile judecatorilor si procurorilor nu sunt pensii speciale, insa exista si aceasta categorie) care vor ramane in plata, precum si ponderea in PIB a economiilor concrete ce se presupune ca vor fi realizate la bugetul statului prin afectarea grava a garantiilor financiare privind independenta judecatorilor. Cred ca toti cetatenii romani sunt indreptatiti sa detina aceste date inainte de a-si face propria evaluare si sa poata aprecia singuri daca nu cumva prin aceste modificari se are in vedere tocmai afectarea substantei unor drepturi cu impact direct asupra independentei sistemului judiciar. (...)

Atacurile indreptate impotriva statutului judecatorilor si procurorilor, recunoscut prin toate documentele internationale ca garantie esentiala a independentei justitiei, primesc justificari populiste si sunt proclamate public ca prilej de reparare a imaginii celorlalte ramuri a puterii de stat. In stransa legatura cu realitatile sistemului judiciar, deciziile jurisdictiei constitutionale sunt intens criticate, ceea ce uneori conduce la adevarate atacuri mediatice impotriva judecatorilor.

In final, as dori sa revin la chestiunea cooperarii loiale cu celelalte puteri ale statului, reiterand invitatia la echilibru, moderatie si, mai ales, sinceritate in discursul public. Cred cu tarie ca cetatenii romani vor considera preferabil sa avem o legislatie stabila si care sa poata fi interpretata in mod unitar de catre instantele judecatoresti, dar si un sistem administrativ eficient de punere in aplicare a acesteia, in locul ocazionalelor modificari legislative de conjunctura sau avalanselor de demiteri ori anchete disciplinare.

De asemenea, cred ca vor prefera sa nu mascam 'nationalizarea', 'confiscarea' sau reducerea drastica a cuantumului unor drepturi prin 'impozitare' (pe cei ce se vor arata poate deranjati de aceasta afirmatie ii invit sa furnizeze publicului exemplul unui singur stat, cu sistem de impozitare progresiva, unde treptele de taxare trec direct de la 10% la 85%).

In sfarsit, cred ca se cuvine ca aceiasi cetateni sa aiba acces la instante moderne, in care eficienta este asigurata prin resurse suficiente si buna organizare, nu doar prin obligatii stabilite aproape arbitrar, sub amenintarea sanctiunilor disciplinare.

Un stat democratic modern este o forma de echilibru si de interoperabilitate, iar nu un loc de confruntare, in care una dintre puterile statului pare a se considera ocazional puterea alfa, considerand ca poate calca in picioare sistemul judiciar, dar si Curtea Constitutionala, oricand doreste, dar, mai ales in corelatie cu ciclul electoral.

In acest context, adresez celorlalte puteri ale statului invitatia de a contribui impreuna, in mod real, la refacerea imaginii si la cladirea prestigiului institutional, prin modul in care vom reusi sa performam in slujba cetateanului roman si printr-o cooperare loiala in interesul acestuia, fara perturbarea echilibrului constitutional”.


Si pensionarii dau asaltul


Tot joi, 18 iunie 2020, Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania (ANMPR) – condusa de fosta procuroare Katalin Kibedi (foto 2) – i-a adresat un memoriu Avocatului Poporului, Renate Weber, ca sa atace la CCR proiectul de lege. In esenta, argumentele ONG-ului se refera la faptul ca pensiile judecatorilor si procurorilor reprezinta o garantie a independentei acestora si o compensatie pentru privatiunile pe care magistratii sunt nevoiti sa le indure de-a lungul carierei. (Gasiti comunicatul anexat mai jos.)


* Cititi aici hotararea ICCJ de sesizare a CCR cu privire la pensii

* Cititi aici hotararea ICCJ de sesizare a CCR pe modificarea Codului penal

* Cititi aici memoriul ANMPR catre Avocatul Poporului

* Cititi aici comunicatul Corinei Corbu


sursa foto Kibedi: Curentul.info

Comentarii

# M date 18 June 2020 20:18 +16

Incredibil, când este vorba despre dreptul lor cât sunt de uniți, când este vorba despre dreptul nostru și de a depune probe în apărarea ta, și de proba nevinovăția ei nici măcar nu te lasă să vorbești, mai mult îți respinge și probele care le ai și obținute cu mare greutate.

# Cetateanul date 18 June 2020 20:19 +2

Deși nu îmi place personajul ... aici madam are dreptate și chiar se vede că știe carte. Problema pe care nu o văd ori se fac că nu o văd este legată însă de activismul sindicalist care a adus, așa cum ziceam în repetate rânduri, o întreagă profesie la mâna unor politruci. Este imposibil de gândit că dihai politrucii vor sta și aplauda la nesfârșit urletele de pe treptele pretoriilor, muile date cu rânjet de tot felul de sindicaliști forumiști și inițiativiști ori nesfârșitele memorii și luări peste picior. A nu se înțelege că nu trebuie acționat când e vb de profesie dar a te apuca să înjuri aiurea și la grămadă clasa politică pe tot felul de imbecilități nu are cum să rămână fără rezultat. Poate... zic poate ....în al 15-lea ceas vor pricepe cei mulți că e bine, sănătos, moral și de viitor să să își facă singuri curățenie. PS Pe unde sunt acu ”vocalii” *ulii din asociațiunile lui pește prăjit? Nicio sesizare la cjue, cedo, intergalactic ...?

# doru date 18 June 2020 20:19 +4

sa le ia si beneficiile de asigurarile de sanatate, pana la grd 4, inclusiv. ca si asa nu cotizeaza nimic. niste bugetofagi !

# VIKY date 18 June 2020 20:20 +13

Ei cucoana, cam repede te-ai miscat cand este vorba de buzunar, dar cand era vorba de desfiintarea Sectiei Speciale cum ai votat: pentru s-au impotriva?. Dar cand era vorba de verificarea interceptarilor cum ai votat: pentru s-au impotriva?. Nu crezi ca ar trebui sa iti "revizuiesti" pe ici... pe colo coloana vertebrala?. Nu de alta, dar inclinarea prea des, dauneaza grav sanatati.

# ubu date 18 June 2020 20:31 +2

salariile si pensiile nesimtite nu-s o forma și mai perversa de coruptie ? daca juzii au acceptat-o - jos cu ei- fiindca dau de 30 de ani tonul coruptiei. excepția ridicată de juzii care si-au turnat in gat cat au vrut ar trebui judecata in alta tara, nu in România.

# Sorin date 18 June 2020 22:14 +4

Au atâtea privelegii, cazare gratuita, mersul cu trenul, autocarul sau combustibilul auto e gratuit, gratis si la stomatologie pentru intreaga familie, ies la pensie dupa 25 de ani de carieră când altii (nu magistrati) ies la pensie dupa 45 ani de carieră. Cu ce sunt mai speciali magistratii decât alte categorii de profesii de au ei pensie specială si alții nu?

# YES date 18 June 2020 22:25 +5

I.C.C.J (94) CE CALICI POMANAGII !!. Priviti cine ne "judeca" pe NOI !.. cetatenii simpli subjugati de impozite, somaji , taxe, salarii si pensii de mizerie , pentru ca imbuibatii astia cu ifose "intelectuale" de pe vremea anilor comuniste sa "prospere" si azi de pe urma NOASTRA .O GASCA de "lipitori" la banul public. BUBOIUL asta trebuie urgent SPART, cu toata impotrivirea "avocatului poporului" ( ca sa vezi cine este duplicitar ) ,mai de graba "avocatul diavolului" !!.. RUSINE !!

# Teapa date 18 June 2020 22:47 +1

Dar merg zilnic ,,la lucru'' regulamentar cu ,,masca pe figura'' vorba primministrului fiind termoscanati de ,,portarul'' institutiei uitand demnitatea acasa (ca sa nu zic ca au ramas fara ea). Daca ar fi avut lectura obligatorie pt. intrarea in magistratura fabula ,,Lupul si cainele'' poate s-ar fi prins cum sta treaba in zilele astea tulburi. Dar asa se lupta si ei sa agate cat mai mult din imprumuturile cu care o sa fie platite salariile bugetarilor & pensiile. Bine ca nu s-au coalizat sa obtina la pachet si ,,certificate de revolutionar'' ca ne uscau de bani pe datorie. Asa-i cand vrem justitie. Costa. Pun si ei cateva vreascuri pe foc ca sa abata atentia de la ,,pandemia economica'' care napastuieste firmele private autohtone, tot prostul stiind ca si fara coalizarea ridicola legea nu s-ar fi aplicat.

# livia date 19 June 2020 07:21 +2

Ce rapid au reactionat cand e vorba de banii lor. Dar cand e vorba de banii tarii, nu au reactionat de loc. Nu am vazut nici o suparare ca atunci cand Romania este sanctionata la CEDO, si se pune problema unor despagubiri, "distinsii oameni in robe" sa spuna ca nu bugetul statului trebuie sa suporte pedeapsa baneasca, ci "magistratul" care a dat verdictul. Nu ar fi fost corect din partea oamenilor care, chipurile lucreazA doar cu legea in mana?

# escu date 19 June 2020 08:30 +4

Toată lumea altă preocupare nu are decât pensiile speciale. Istoric, vorbind, pensiile speciale nu au fost cumva inițiate de guvernările PeeeSeeeDeee, care a fost cel mai blamat de propagandiștii din justiție? Apoi, ce ar dori unii, să aduci o pensie de magistrat la nivelul pensiei unuia care a băut cerneala în loc să învețe carte? Nu mor de dragul magistraților, dar trebuie văzut și nu aud discuții despre cei care au pensiile mici și de dragul cărora mor unii. Anume, ce și cât au învățat, ce, cât și unde au muncit, care a fost răspunderea lor etc. Nu putem să comparăm munca unuia cu a altuia fără a avea știință despre școala urmată de unii sau de alții, de munca și răspunderea avută, despre sacrificiile familiale etc. Dacă stați bine și analizați veți vedea că unii pensionari care au muncit în diverse domenii, cu grad de periculozitate mare, de risc, au pensii mai mari decât un profesor. Ați analizat vreodată ce pensie au unii din minerit, din domeniul siderurgiei etc.?

# condamnatu date 19 June 2020 08:32 +6

Macar fiti corecti si nu mai puneti botul la orice marsavie! Pentru o gaina furata al bagati pe om in puscarie 3 ani, iar pe unul care fura 1 milion euro sau fenteaza statu, ai dati tot atat. Sau, si mai rau, bagati un patriot in puscarie pentru ca asa vrea ciolanis.

# Danut date 19 June 2020 09:16 +1

Daca citim cu atentie articolele invocate de onorabili magistrati ,nu prea le sunt lezate drepturile !Vad ca de articolul 16 din Constitutia Romaniei ,alineatele 1 si 2 !Sau iau doar ce le convine? Sunt zei?

# Tamaris date 19 June 2020 10:12 +2

Sa primeasca privilegii dar VREAU ca cei ce primesc spaga sa fie pe viata sau executati in public

# Ureke date 19 June 2020 14:41 +1

Hei ! Ați uitat vorba ? ”LUCREAZA PENTRU RUSIA !” sau ”Este platit in ruble !” Este formula cu care mintile scurte - gen Oreste ! - ies din clinci cand logica ii loveste peste tărtăcuțele gaunoase. Ia sa vedem noi acușica PENTRU CINE LUCREAZA insa CEI CARE AU TORPILAT SISTEMUL DE PENSII de la APĂRARE si ORDINE PUBLICĂ. Hei tovarase Barna, tovarase Ciolos, tovarase Claudiu și ceilalti Năsui nasoi, noi intelegem ca va e draga Noua stangă și vechul marxism , dar chiar asa sa ne taiati bratul inarmat ca sa ne livrati pe tavă lui gaspadin Putin ? Ca de PSD m-as fi mirat sa se comporte altfel , iar de PNL ar fi fost o surpriza sa actioneze altminteri decat de-amboulea , aidoma sefului lor DULAP-ONORIFIC

# Dancu date 19 June 2020 16:40 0

Ne convine sau nu, chiar nu putem fi egali...

# CARCOTAS date 19 June 2020 17:27 +4

Ca jurist stiu ca orice plan ai avea, gasesti cateva argumente juridice sa ti-l sustii, asteptandu-te ca adversarul sa nu dibuiasca unde nu ai dreptate. Iesind din mascarada constructiilor juridice bombastice, bunul simt trebuie sa gaseasca un raspuns acceptabil la urmatoarea dilema: este corect ca intr-o tara in care marea majoritate a bugetarilor au pensii pana pe la 3 mii lei, magistratii sa incaseze pensii de cca. 6 ori mai mari? Si apoi, nu va pare dizgratioasa indarjirea cu care astia isi apara prada furata cu complicitatea unor politicieni binevoitori care au lasat in legi portite convenabile pentru cresterea veniturilor acestor bugetari nerusinat de lacomi?

# YES date 19 June 2020 21:45 +3

#Dancu : ...chiar nu putem fi egali... . Corect : DAR este corect decalajul de 6/1 pentru voi ?!. Plus avantaje (sti tu care) in plus!. Am scris minim 6/1 . Asta nu este nesimtire pe banii romanilor care au muncit din greu pe vremea lui Ceausescu !

# Adrian83 date 21 June 2020 03:44 +1

Aproape sigur CCR va declara neconstitutionala legea astfel incat pensiile astronomice cel mai probabil vor ramane in picioare. Lucrul asta insa va genera o ura mare impotriva judecatorilor CCR si a institutiei in sine si ii va determina pe unii politicieni sa promita desfiintarea Curtii in campaniile lor electorale. Daca ura va fi asa de mare toate partidele vor fi de acord ca se impune desfiintarea Curtii sau poate revenirea la forma initiala in care Parlamentul cu o super majoritate sa poata anula deciziile Curtii (aici ar trebui incluse si exceptiile de neconstitutionalitate pentru ca judecatorii ar ridica astfel de exceptii). CCR va incerca sa blocheze o astfel revizuire a Constitutiei insa daca ura poporului este imensa politicienii pot merge pana la anularea Constitutiei si convocarea unei noi Adunari Constituante care sa ii zdrobeasca pe CCR-isti. Nu se mai poate continua in halul, pensiile astea trebuiesc eliminate intr-un fel sau altul.

# Adevar date 22 June 2020 07:00 +4

Am asistat la o discutie intre un judecator iesit recent la pensie, om cu bun simt de altfel, si o doctorita , iesita si ea la pensie. Ai era rusine judecatorului sa spuna ce pensie uriasa avea, fata de amarata de doctorita, care fie vorba intre noi, salvase mii de vieti in activitatea ei, lucrand la urgenta ca specialist. Nu este corect. Ce fac dansii ( judecatorii si procurorii) mai important decat viata salvata de medici? Este prea mare diferenta, nu se poate!

# AndreiV date 22 June 2020 11:36 +2

N-as avea nimic cu pensiile speciale ale magistratilor daca ar fi dobandite in mod echitabil si cinstit.!!!Nu am mai vazut nici un alt domeniu de activitate in care cel care cere pensionarea sa aiba dreptul sa isi stabileasca cuantumul pensiei.Pensia lor este calculata procentual(si nu mic,ci foarte mare in raport cu cei care traiesc in mizerie si saracie,dar din impozitele si taxele platite de ei)din ultimul salariu incasat in ultima luna de activitate,la care adauga cu nerusinare,lipsa de bun simt,tot felul de sporuri si drepturi pe care"chipurile" nu le-au incasat anterior, marind artificial salariul la cifre astronomice(cel putin asa am citit in presa).Ba mai mult,incopetenta unora,ura si servilismul politic au facut ca multi magistrati sa actioneze ca o politie politica,exclusiv in favoarea dreptei,trimitand la puscarie exlusiv stanga politica pentru fapte minore si sume derizorii.Cat despre raspundere pentru erori si abuzuri nu poate fi vorba.Sunt zei si nu dau socoteala nimanui

# ?????? date 26 June 2020 23:20 +1

@ Corbul şi vulpea - fabulă de La Fontaine - Povesti pentru copii https://www.povesti-pentru-copii.com/fabule/la-fontaine/corbul-si-vulpea.html ,>

# nae din dealul feleacului date 30 June 2020 22:48 +1

Uitati-va bine la aceasta "Maica Precista",ce blindete care zgiriie rau!Pai pe vremea comunistilor raportul era 1 la 5 ,acum e 1 la 80!Si vine Dulapul Vorbitor si ne spune sa fim solidari ,ca de,el doar "constata"!Buna tara/Rea croiala/Totul e de mintuiala/ Aia hoti/Astia hoti/P..mamii lor la toti!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii