Gruparea de la DNA Oradea condusa ani de zile de vestitul procuror Ciprian Man (foto stanga), zis “manelistul DNA”, a incercat sa execute un senator al Romaniei, insa acuzatiile au fost facute praf de instanta.

Lumea Justitiei prezinta Sentinta 140/2019 din dosarul  1761/1/2016 prin care Tribunalul Satu Mare l-a achitat pe fostul parlamentar Valer Marian in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala”.

Valer Marian a fost trimis in judecata in timpul mandatului de parlamentar pentru o inchipuita complicitate la santaj printr-un rechizitoriu semnat de procurorul Cristian Ardelean (foto dreapta) de la DNA Oradea si confirmat de seful DNA Oradea de la acea vreme Ciprian Man (vezi facsimil).

Trebuie precizat ca Valer Marian, a fost trimis in judecata dupa ce a facut dezvaluiri despre “Binomul SRI-DNA”.

Iata cu ce acuzatii a incercat DNA sa-l arunce de gratii pe Valer Marian:

“In perioada noiembrie-decembrie 2010, inculpatul Govor Mircea Vasile, beneficiind de ajutorul inculpatului Valer Marian si folosindu-se de influenta pe care o aveau asupra unei publicatii, a impus, prin intermediul redactorilor, declansarea unei campanii mediatice denigratoare la adresa unui primar de comuna.

Scopul urmarit de inculpat a fost acela de a-l constrange pe edil sa intervina pe langa membrii comisiei de licitatie cu privire la o lucrare finantata din fonduri europene cu o valoare estimativa de 9.882.426 lei, in vederea atribuirii acesteia in favoarea unei firme”.  

Instanta arata in motivarea sentintei de achitare ca acuzarea nu a dovedit dincolo de orice indoiala rezonabila infractiunea de santaj. Tribunalul Satu Mare precizeaza ca DNA nu a adus dovezi de natura sa probeze dincolo de orice indoiala legitima ca actele de constrangere au fost determinante si de natura a produce o stare serioasa de temere partii vatamate.

In plus, judecatorul retine ca un alt motiv al achitarii ca partea vatamata nu a formulat plangere penala, ci a fost citata de catre organele de urmarire penala si audiata la initiativa acestora dupa aproape cinci ani de la data presupuselor fapte.

In acest dosar achitare a primit si omul de afaceri Mirel Vlas, acuzat la randul sau de complicitate la santaj.

A existat totusi si o condamnare. Una de 2 ani inchisoare cu suspendare pentru santaj, aplicata fostului vicepresedinte al Consiliului Judetean Satu Mare Mircea Govor. Acesta a fost achitat pentru alte doua pretinse fapte de santaj pentru care fusese trimis in judecata.

Decizia finala in acest dosar o va lua Curtea de Apel Oradea.

Iata pasaje din sentinta Tribunalului Satu Mare, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Cu privire la acuzatia savarsirii infractiunii de santaj de catre inculpatul G. M. impotriva primarului comunei Odoreu, partea vatamata P. D. , in perioada noiembrie 2010 - decembrie 2010, cu complicitatea inculpatului V. M. (pct. I.2 din rechizitoriu), instanta retine ca acuzarea nu a dovedit dincolo de orice indoiala rezonabila subzistenta infractiunii de santaj, sub aspectul laturii obiective, nefiind realizat elementul material al infractiunii, iar pe cale de consecinta solutia ce se impune este achitarea in aceasta privinta, intemeiat pe dispozitiile art. 396 alin. 1,5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala. (…)

Instanta retine ca actiunile realizate de catre inculpatul G. M. si respectiv actele de complicitate ale inculpatului V. M. nu imbraca elementele de tipicitate ale infractiunii de santaj, in forma prevazuta de art.194 alin. 1, 2 Cod penal din 1969, din perspectiva elementului material al infractiunii, in speta nefiind produse dovezi de natura sa probeze dincolo de orice indoiala legitima ca actele de constrangere au fost determinante si de natura a produce celui impotriva caruia s-au exercitat, respectiv impotriva partii vatamate P. D. , o stare serioasa de temere, care sa-l puna in situatia de a nu mai avea resursele psihice necesare pentru a rezista constrangerii.

Pentru a fi incalcata, in principal libertatea morala, este necesar sa i se produca victimei o stare de temere care sa persiste pe parcursul unui anumit interval de timp, intre momentul exercitarii constrangerii si momentul cand, satisfacand cererea faptuitorului, aceasta isi redobandeste libertatea morala, ceea ce nu s-a realizat in speta. (…)

In alta ordine de idei, se retine ca, imediat dupa aceasta intalnire, partea vatamata a incercat sa rezolve situatia de conflictualitate aparuta, pe calea parghiilor politice, sens in care s-a deplasat la biroul coinculpatului V. M. , senator PSD la acea vreme si de asemenea vicepresedinte al organizatiei judetene a PSD Satu Mare(pe care il considera adevaratul lider al organizatiei) (…)

Procedand la evaluarea judiciara a actiunilor realizate de catre inculpati, prin prisma conotatiei continutului materialelor publicistice in discutie, a cronologiei acestora, precum si a celorlalte elemente de specificitate ale situatiei faptice, instanta retine ca publicarea unor articole jurnalistice, chiar cu tenta negativa la adresa partii vatamate P. D. , nu poate fi calificata ca fiind fapte prevazute de legea penala, in absenta unor indicii certe privind existenta unor constrangeri de natura a produce celui impotriva caruia s-au exercitat, o stare serioasa de temere, cu consecinta afectarii libertatii psihice in acceptiunea textului incriminator al art. 194 alin. 1,2 din Codul penal din 1969.

Este posibil ca persoana vatamata sa se fi simtit lezata de continutul articolelor jurnalistice, insa aceste sentimente de disconfort nu pot fi confundate cu starea de temere vizata de legiuitor in textul incriminator al santajului, caracterizata printr-o ingrijorare accentuata, temere reala si serioasa, de natura sa-l puna in situatia de a nu mai avea resursele psihice necesare pentru a rezista constrangerii si care sa-l determine sa cedeze si sa satisfaca solicitarea pentru a-si redobandi libertatea morala.

In contextul concret al situatiei faptice, este deosebit de relevanta imprejurarea ca partea vatamata nu a formulat plangere penala impotriva jurnalistilor ori impotriva inculpatilor, ca autori morali ai articolelor de presa in discutie, ci a fost citat de catre organele de urmarire penala si audiat la initiativa acestora dupa aproape 5 ani de la data presupuselor fapte. Este evident ca, in situatia in care i s-ar fi creat o temere grava de natura a-i afecta libertatea psihica, in sensul textului incriminator, partea vatamata ar fi formulat imediat sesizare penala”.

*Cititi aici integral sentinta Tribunalului Satu Mare