REGIMUL IOHANNIS A INSTITUIT PREZUMTIA DE VINOVATIE – Cititi memoriul prin care Piperea si Asociatii ii solicita Avocatului Poporului sa atace la CCR OUG 1/1999 privind starea de urgenta, in forma modificata de Guvernul Orban: „Stabilirea naturii si a gravitatii contraventiilor e lasata arbitrar la aprecierea agentului constatator... Judecatorul nu dispune de reperele necesare... Forma mascata prin care statul poate rechizitiona definitiv bunurile neconsumptibile”

Scris de: Valentin BUSUIOC

08.04.2020 14:07
Vizualizari: 4608

Guvernul condus de catre premierul Ludovic Orban (foto 1 dreapta) si presedintele Iohannis (foto 1 stanga) este acuzat ca a instituit prezumtia de vinovatie. Si risca sa se faca de bacanie la Curtea Constitutionala a Romaniei pentru a treia oara, dupa rasunatoarele infrangeri legate de modificarea legilor justitiei (click aici pentru a citi) si de fortarea declansarii alegerilor anticipate (detalii aici). Totusi, mai este necesar un pas – si anume: sesizarea CCR de catre Avocatul Poporului, Renate Weber (foto 3), in cazul solutionarii pozitive a unui memoriu primit in acest sens, privind Ordonanta de Urgenta nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, asa cum a fost ea modificata prin OUG nr. 34 din 26 martie 2020.



Memoriul i-a fost trimis Renatei Weber marti, 7 aprilie 2020, de catre casa de avocatura Piperea si Asociatii, infiintata de catre maestrii Gheorghe Piperea (foto 2 stanga) si Petre Piperea (foto 2 dreapta).


Iata mai intai articolele din actuala forma a OUG 1/1999 criticate de fratii Piperea (introduse prin OUG 34/2020):


Articolul 28

(1) Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, si de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.

(2) Pe langa sanctiunea contraventionala principala prevazuta la alin. (1), in functie de natura si gravitatea faptei, se pot aplica si una sau mai multe dintre urmatoarele sanctiuni contraventionale complementare, prevazute in ordonantele militare:

a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventie;

b) interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de catre organele abilitate;

c) suspendarea temporara a activitatii;

d) desfiintarea unor lucrari;

e) refacerea unor amenajari.

Articolul 28^1

Bunurile confiscate ca urmare a aplicarii sanctiunilor contraventionale prevazute la art. 28, care sunt cuprinse in categoriile stabilite, potrivit art. 28^2 alin. (1), in Necesarul de bunuri in stare de urgenta sau in Necesarul de bunuri in stare de asediu, se atribuie direct, cu titlu gratuit, si nu se supun dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 28^2

(1) Pe perioada starii instituite, Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Ministerul Apararii Nationale intocmeste Necesarul de bunuri in stare de urgenta, respectiv Necesarul de bunuri in stare de asediu, care cuprinde lista categoriilor de bunuri aflate in cantitati insuficiente punerii in aplicare a masurilor dispuse in starea instituita. Documentele se comunica autoritatilor abilitate sa asigure aplicarea si respectarea dispozitiilor ordinelor si/sau ordonantelor militare.

(2) Organul constatator care a dispus confiscarea bunurilor prevazute de art. 28^1 transmite Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Ministerului Apararii Nationale, in cel mult 24 de ore de la data constatarii faptei, in copie, procesul-verbal de constatare a contraventiei si aplicare a sanctiunii, impreuna cu documentele de insotire a bunurilor confiscate.

(3) Ministrul afacerilor interne, respectiv ministrul apararii nationale sau persoanele imputernicite de acestia dispun prin ordin de distributie:

a) atribuirea cu titlu gratuit a bunurilor confiscate, institutiilor sau autoritatilor publice, in termen de cel mult 3 zile de la data primirii documentelor prevazute la alin. (2);

b) atribuirea bunurilor confiscate in vederea prelucrarii voluntare unor operatori specializati, in situatia in care acestea sunt materii prime si materiale care pot fi folosite pentru obtinerea unor produse necesare autoritatilor si institutiilor publice pentru punerea in aplicare a masurilor dispuse pe perioada starii instituite.

(4) Transportul bunurilor de la organul constatator la autoritatile si institutiile publice beneficiare sau/si la operatorii specializati se asigura de catre structuri publice specializate, desemnate prin ordinul de distributie prevazut la alin. (3).

Articolul 28^3

(1) Produsele obtinute de operatorii prevazuti la art. 28^2 alin. (3) lit. b) sunt atribuite cu titlu gratuit autoritatilor si institutiilor publice beneficiare stabilite prin ordin de distributie al ministrului afacerilor interne, respectiv al ministrului apararii nationale sau al persoanelor imputernicite de catre acestia.

(2) Conditiile si termenii in care se realizeaza predarea-preluarea materiilor prime, materialelor, precum si a produselor obtinute se stabilesc de catre Ministerul Afacerilor Interne, respectiv de catre Ministerul Apararii Nationale si operatorii specializati prevazuti la art. 28^2 alin. (3) lit. b) prin protocol de predare-preluare.

(3) Cheltuielile operatorilor economici efectuate in vederea obtinerii produselor prevazute la alin. (1), precum si cheltuielile ocazionate de transportul produselor catre autoritatile si institutiile beneficiare sunt deductibile fiscal.

(4) Taxa pe valoarea adaugata datorata potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre operatorii economici prevazuti la art. 28^2 alin. (3) lit. b) pentru produsele prevazute la alin. (1), se suporta de catre autoritatile si institutiile publice beneficiare.

Articolul 28^4

(1) Plangerea formulata impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunilor prevazute la art. 28 nu suspenda executarea sanctiunilor contraventionale complementare aplicate.

(2) In caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului-verbal instanta judecatoreasca dispune sa se achite celui in drept o despagubire care se stabileste in raport cu valoarea de circulatie a bunurilor la momentul confiscarii si care se asigura din bugetul autoritatilor si institutiilor publice beneficiare. (...)

Articolul 33^1

Pe perioada starii de asediu sau a starii de urgenta, normele legale referitoare la transparenta decizionala si dialogul social nu se aplica in cazul proiectelor de acte normative prin care se stabilesc masuri aplicabile pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta ori care sunt o consecinta a instituirii acestor stari”.


Liberalism fara prezumtia de nevinovatie si dreptul la proprietate


Avocatii isi bazeaza criticile de neconstitutionalitate intrinseca pe trei paliere. In primul rand, actuala Ordonanta 1/1999 are carente de tehnica legislativa, creand un arbitrariu prea mare in ceea ce priveste aplicarea contraventiilor. Mai exact, prin introducerea, in plus fata de amenzi, a unor sanctiuni contraventionale complementare (confiscarea unor bunuri, interzicerea accesului, suspendarea activitatii, desfiintarea unor lucrari etc.) „in functie de natura si gravitatea faptei”, Guvernul practic ii lasa un spatiu prea mare de manevra agentului constatator, judecatorul nemaidispunand de reperele necesare in aplicarea si interpretarea legii, cu ocazia solutionarii plangerii impotriva sanctiunilor contraventionale. Astfel, se incalca prezumtia de nevinovatie, arata Piperea si Asociatii.

In al doilea rand, actuala reglementare ii da statului posibilitatea sa rechizitioneze definitiv bunurile neconsumptibile, Ordonanta 1/1999 nedandu-i pagubitului posibilitatea de a obtine restituirea in natura a bunului confiscat nelegal, puncteaza avocatii Piperea.

Nu este de uitat nici faptul ca normele legale privind transparenta decizionala si dialogul social pur si simplu sunt suprimate pe durata starii de urgenta. Deci nu sunt schimbate prin reducerea termenelor de consultare publica, ci sunt pur si simplu eliminate, fapt ce contravine ideilor de buna guvernare si de societate democratica, mai arata Gheorghe si Petre Piperea.

In ceea ce priveste neconstitutionalitatea extrinseca a Ordonantei 34/2020, Piperea si Asociatii arata ca necesitatea acesteia a fost insuficient argumentata.


Prezentam memoriul adresat Avocatului Poporului:


„Va solicitam sesizarea de urgenta a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a (i) art. I pct. 1, 2 si 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2020, prin care s-a modificat si completat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta si (ii) art. 28, 28/1, 28/2, 28/3, 28/4, 33/1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2020, in privinta art. I pct. 1-3 si 5, si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999, in privinta art. 28, 28/1, 28/2, 28/3, 28/4, 33/1, contravin prevederilor Constitutiei Romaniei si ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

1. In contextul instituirii starii de urgenta pe intreg teritoriul Romaniei, prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020 a fost restrans exercitiul unor drepturi fundamentale (libera circulatie, libertatea intrunirilor, dreptul de proprietate privata etc.), iar prin Ordonantele militare nr. 1 – 7 s-au instituit o serie de restrictii, precum: suspendarea anumitor tipuri de activitati, suspendarea zborurilor in si dinspre anumite tari, interdictia circulatiei tuturor persoanelor in afara locuintei/gospodariei, cu anumite exceptii prevazute expres, instituirea carantinei pentru anumite localitati etc.

Contextul determinat de pandemia de coronavirus a condus la adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2020, publicate in Monitorul Oficial, Partea I nr. 268 din 31 martie 2020, care modifica substantial Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 453/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, prin limitarea grava a unor drepturi fundamentale.

1.1. Prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 34/2020 s-a modificat articolul 28 din O.U.G. nr. 1/1999, care are in prezent urmatorul cuprins:

(1) Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, si de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.

(2) Pe langa sanctiunea contraventionala principala prevazuta la alin. (1), in functie de natura si gravitatea faptei, se pot aplica si una sau mai multe dintre urmatoarele sanctiuni contraventionale complementare, prevazute in ordonantele militare:

a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventie;

b) interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de catre organele abilitate;

c) suspendarea temporara a activitatii;

d) desfiintarea unor lucrari;

e) refacerea unor amenajari.

Pe de o parte, O.U.G. nr. 34/2020 a majorat semnificativ limitele amenzii contraventionale, iar, pe de alta parte, a reglementat posibilitatea aplicarii unor sanctiuni contraventionale complementare.

Normele criticate (dispozitiile art. 28 din O.U.G. nr. 1/1999, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 34/2020) sunt caracterizate printr-o tehnica legislativa inadecvata, contrar art. 8 alin. (4) teza intai (Textul legislativ trebuie sa fie clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce) si art. 36 din alin. (1) (Actele normative trebuie redactate intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc) din Legea nr. 24/2000, acestea necorespunzand nici regulilor instituite prin art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.

Textul art. 9 din O.U.G. nr. 1/1999, la care face trimitere art. 28 alin. (1) din aceeasi ordonanta, prevede ca poate constitui contraventie nerespectarea masurilor stabilite in O.U.G. nr. 1/1999, actele normative conexe (in situatia concreta, Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020), precum si in ordonantele militare sau in ordinele emise specifice starii instituite.

Observam ca actul normativ nu contine o descriere in concreto a faptelor ce constituie contraventie, ci una in genere. In dezacord cu prevederile art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 (care constituie regimul juridic comun in materie contraventionala), descrierea concreta a faptei ce constituie contraventie nu se realizeaza prin O.U.G. nr. 1/1999, ci prin decret sau ordonantele militare emise specifice starii instituite, aspect de natura sa puna in discutie legalitatea si constitutionalitatea reglementarii.

Conform art. 1 teza a II-a si art. 3 alin. (1) teza I din O.G. nr. 2/2001, „constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti”, iar „actele normative prin care se stabilesc contraventii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contraventii si sanctiunea ce urmeaza sa se aplice pentru fiecare dintre acestea”.

Potrivit art. 9 alin. (1) si art. 24 lit. e) din O.U.G. nr. 1/1999, „conducatorii autoritatilor publice, ai celorlalte persoane juridice, precum si persoanele fizice au obligatia sa respecte si sa aplice toate masurile stabilite in prezenta ordonanta de urgenta, in actele normative conexe, precum si in ordonantele militare sau in ordine, specifice starii instituite”, iar „ordonanta militara sau ordinul cuprinde: […] regulile si masurile speciale care se dispun in zona in care s-a instituit starea de asediu sau starea de urgenta, precum si sanctiunile aplicabile in cazul nerespectarii acestora”.

In toate cele 7 ordonante militare emise pana in prezent regasim urmatoarea norma: „nerespectarea masurilor […] prevazute la art. […] atrage raspunderea disciplinara, civila, contraventionala sau penala, in conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999, cu modificarile si completarile ulterioare”.

Necesitatea asigurarii caracterului clar, previzibil si unitar al stabilirii si sanctionarii faptelor ce pot constitui contraventii este imperioasa, indeosebi avand in vedere ca prin art. 28 alin. (2) din O.U.G. nr. 1/1999 (introdus prin O.U.G. nr. 34/2020) se adopta o masura de restrangere a dreptului de proprietate privata care nu este proportionala cu situatia care a determinat-o si prin care se aduce atingere substantei dreptului, contrar dispozitiilor art. 53 alin. (2) din Constitutie.

Normele art. 28 alin. (2) din O.U.G. nr. 1/1999, care prevad ca sanctiunile contraventionale complementare se pot aplica „in functie de natura si gravitatea faptei” lasa loc unui arbitrariu de natura sa aduca o grava atingere drepturilor fundamentale. Stabilirea naturii si a gravitatii faptelor a caror savarsire constituie contraventie pentru care se poate aplica o masura contraventionala complementara este lasata, in mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fara ca legiuitorul sa fi stabilit criteriile si conditiile necesare pentru o astfel de sanctiune.

In lipsa unei reprezentari clare a faptelor a caror natura sau gravitate poate justifica aplicarea unei sanctiuni contraventionale complementare, judecatorul insusi nu dispune de reperele necesare in aplicarea si interpretarea legii cu prilejul solutionarii plangerii indreptate impotriva procesului-verbal de constatarea si sanctionare a contraventiei.

Reglementarea este contrara prevederilor constitutionale si sistemului de protectie european si din prisma faptului ca se instituie o prezumtie de vinovatie a pretinsului contravenient, care este pus in situatia de a-si dovedi nevinovatia prin rasturnarea prezumtiei de legalitate si veridicitate a procesului-verbal, in pofida faptului ca, avand in vedere gravitatea sanctiunilor contraventionale principale si complementare aplicabile, trebuie sa ii fie asigurate toate garantiile fundamentale consacrate de articolul 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, printre care si prezumtia de nevinovatie.

Desi statele au posibilitatea de a scoate in afara legii penale unele fapte si de a le sanctiona pe cale contraventionala, prezumtivii autori ai acelor fapte nu trebuie sa se afla intr-o situatie defavorabila pentru simplul motiv ca regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil in materie penala.

Reiteram importanta, in cadrul unei proceduri ce poate fi calificata drept ”penala”, a respectarii unei garantii fundamentale precum prezumtia de nevinovatie – care protejeaza cetatenii impotriva unor posibile abuzuri din partea autoritatilor si care este menita sa restabileasca echilibrul dintre presupusii autori ai unor fapte si autoritatile chemate sa ii pedepseasca.

Or, prin modalitatea de reglementare anterior mentionata, se aduce o grava atingere prevederilor art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului si art. 20 din Constitutia Romaniei.

1.2. Prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 34/2020, dupa articolul 28 din O.U.G. nr. 1/1999 se introduc patru noi articole, articolele 28/1-28/4, cu urmatorul cuprins:

'Art. 28/1.

Bunurile confiscate ca urmare a aplicarii sanctiunilor contraventionale prevazute la art. 28, care sunt cuprinse in categoriile stabilite, potrivit art. 28/2 alin. (1), in Necesarul de bunuri in stare de urgenta sau in Necesarul de bunuri in stare de asediu, se atribuie direct, cu titlu gratuit, si nu se supun dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 28/2

(1) Pe perioada starii instituite, Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Ministerul Apararii Nationale intocmeste Necesarul de bunuri in stare de urgenta, respectiv Necesarul de bunuri in stare de asediu, care cuprinde lista categoriilor de bunuri aflate in cantitati insuficiente punerii in aplicare a masurilor dispuse in starea instituita. Documentele se comunica autoritatilor abilitate sa asigure aplicarea si respectarea dispozitiilor ordinelor si/sau ordonantelor militare.

(2) Organul constatator care a dispus confiscarea bunurilor prevazute de art. 28/1 transmite Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Ministerului Apararii Nationale, in cel mult 24 de ore de la data constatarii faptei, in copie, procesul-verbal de constatare a contraventiei si aplicare a sanctiunii, impreuna cu documentele de insotire a bunurilor confiscate.

(3) Ministrul afacerilor interne, respectiv ministrul apararii nationale sau persoanele imputernicite de acestia dispun prin ordin de distributie:

a) atribuirea cu titlu gratuit a bunurilor confiscate, institutiilor sau autoritatilor publice, in termen de cel mult 3 zile de la data primirii documentelor prevazute la alin. (2);

b) atribuirea bunurilor confiscate in vederea prelucrarii voluntare unor operatori specializati, in situatia in care acestea sunt materii prime si materiale care pot fi folosite pentru obtinerea unor produse necesare autoritatilor si institutiilor publice pentru punerea in aplicare a masurilor dispuse pe perioada starii instituite.

(4) Transportul bunurilor de la organul constatator la autoritatile si institutiile publice beneficiare sau/si la operatorii specializati se asigura de catre structuri publice specializate, desemnate prin ordinul de distributie prevazut la alin. (3).

Art. 28/3.

(1) Produsele obtinute de operatorii prevazuti la art. 28/2 alin. (3) lit. b) sunt atribuite cu titlu gratuit autoritatilor si institutiilor publice beneficiare stabilite prin ordin de distributie al ministrului afacerilor interne, respectiv al ministrului apararii nationale sau al persoanelor imputernicite de catre acestia.

(2) Conditiile si termenii in care se realizeaza predarea- preluarea materiilor prime, materialelor, precum si a produselor obtinute se stabilesc de catre Ministerul Afacerilor Interne, respectiv de catre Ministerul Apararii Nationale si operatorii specializati prevazuti la art. 28/2 alin. (3) lit. b) prin protocol de predare-preluare.

(3) Cheltuielile operatorilor economici efectuate in vederea obtinerii produselor prevazute la alin. (1), precum si cheltuielile ocazionate de transportul produselor catre autoritatile si institutiile beneficiare sunt deductibile fiscal.

(4) Taxa pe valoarea adaugata datorata potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre operatorii economici prevazuti la art. 28/2 alin. (3) lit. b) pentru produsele prevazute la alin. (1), se suporta de catre autoritatile si institutiile publice beneficiare.

Art. 28/4.

(1) Plangerea formulata impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunilor prevazute la art. 28 nu suspenda executarea sanctiunilor contraventionale complementare aplicate.

(2) In caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului-verbal instanta judecatoreasca dispune sa se achite celui in drept o despagubire care se stabileste in raport cu valoarea de circulatie a bunurilor la momentul confiscarii si care se asigura din bugetul autoritatilor si institutiilor publice beneficiare'.

Reglementarea instituita prin art. 28/4 alin. (2) din O.U.G. nr. 1/1999 pare a constitui o forma mascata prin care statul poate rechizitiona in mod definitiv bunurile neconsumptibile, deoarece nu prevede posibilitatea celui pagubit de a obtine restituirea in natura a bunului confiscat nelegal.

Astfel, conform art. 1 si art. 28 din Legea nr. 132/1997 privind rechizitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes public, „rechizitia de bunuri si prestarile de servicii reprezinta masura cu caracter exceptional prin care autoritatile publice imputernicite prin lege obliga operatorii economici, institutiile publice, precum si alte persoane juridice si fizice la cedarea temporara a unor bunuri mobile sau imobile, in conditiile prezentei legi”, iar „la implinirea termenelor sau la incetarea cauzelor care au determinat rechizitia, bunurile se restituie celor de la care au fost rechizitionate, cu proces-verbal de restituire”.

In ceea ce priveste bunurile consumptibile si cele perisabile, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 132/1997 prevede ca acestea pot fi rechizitionate definitiv, cu plata despagubirilor prevazute de lege. Insa, in ceea ce priveste bunurile neconsumptibile subzista obligatia restituirii acestora la incetarea starii de urgenta, exceptand cazul in care, din motive obiective, acest lucru nu mai este posibil [interpretare ce rezulta din art. 24 alin. (1) lit. c) din aceeasi lege].

Prin urmare, in cazul unei confiscari abuzive, care ulterior este anulata, daca bunul a fost deja atribuit cu titlu gratuit [conform normelor criticate – art. 28/1 si art. 28/2 alin. (3) din O.U.G. nr. 1/1999] catre institutii / autoritati publice ori alti operatori specializati, persoana pagubita are doar dreptul de a obtine o despagubire stabilita in raport cu valoarea de circulatie a bunului de la momentul confiscarii.

Subliniem ca art. 28/4 alin. (2) din OUG nr. 1/1999 prevede ca 'In caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului-verbal, instanta judecatoreasca dispune sa se achite celui in drept o despagubire care se stabileste in raport cu valoarea de circulatie a bunurilor la momentul confiscarii si care se asigura din bugetul autoritatilor si institutiilor publice beneficiare'.

O ingerinta in dreptul de proprietate trebuie sa fie prevazute de lege si sa urmareasca un scop legitim. In plus, trebuie sa existe un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopurile urmarite. Cu alte cuvinte, trebuie pastrat un echilibru intre cerintele interesului general si interesele persoanelor in cauza.

Cum ar putea fi considerata o despagubire justa (prealabila cu siguranta nu este) cea care se stabileste in raport de valoarea de circulatie a bunului la momentul confiscarii, excluzand de plano posibilitatea celui pagubit de a-si recupera bunul in natura (atunci cand acest lucru este posibil) sau de a fi despagubit in raport valoarea de circulatie a bunului la momentul constatarii nelegalitatii sanctiunii (atunci cand aceasta este superioara)?

De asemenea, se impune observat ca art. 28/4 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/1999 prevede ca 'Plangerea formulata impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunilor prevazute la art. 28 nu suspenda executarea sanctiunilor contraventionale complementare aplicate'.

Acest text deroga implicit de la dispozitiile art. 32 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor si constituie o grava atingere adusa drepturilor celui caruia ii apartin bunurile confiscate, atunci cand acesta este altul decat contravenientul.

Potrivit art. 31 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, impotriva procesului-verbal de constatarea si de aplicare a sanctiunii poate face plangere de catre cel caruia ii apartin bunurile confiscate, altul decat contravenientul, numai in ceea ce priveste masura confiscarii, iar conform art. 32 alin. (3) din aceeasi ordonanta, plangerea suspenda executarea in ceea ce priveste masura confirmarii.

Or, prin art. 28/4 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/1999 a fost limitata posibilitatea persoanei pagubite (atunci cand aceasta este alta decat contravenientul) de a formula plangere contraventionala si de a obtine suspendarea masurii confiscarii pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Reiese evident ca normele criticate (art. 28/1 – art. 28/4 din O.U.G. nr. 1/1999, introduse prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 34/2020) sunt contrare prevederilor constitutionale (art. 53 din Constitutie) si art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, ingerinta in dreptul de proprietate nefiind proportionala cu situatia care a determinat-o si aducand atingere substantei dreptului.

1.3. Prin art. I pct. 5 din O.U.G. nr. 34/2020, dupa articolul 33 din O.U.G. nr. 1/1999 a fost introdus articolul 33/1, cu urmatorul cuprins:

'Art. 33/1

Pe perioada starii de asediu sau a starii de urgenta, normele legale referitoare la transparenta decizionala si dialogul social nu se aplica in cazul proiectelor de acte normative prin care se stabilesc masuri aplicabile pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta ori care sunt o consecinta a instituirii acestor stari'.

Aceste dispozitii legale sunt lipsite de proportionalitate. Intelegand ca situatia de urgenta necesita adoptarea unor decizii rapide, apreciem, totusi, ca o reducere a termenelor prevazute de legislatia privind transparenta decizionala ar raspunde cerintei de proportionalitate si rezonabilitate a masurii, iar nu o ingradire totala a acestui drept. Transparenta decizionala este o conditie esentiala a bunei guvernari si ea trebuie pastrata intr-o societate democratica.

De altfel, insusi Avocatul Poporului a apreciat in acest sens, astfel cum se mentioneaza in informarea publicata pe site-ul www.avpoporului.ro.

Potrivit art. 115 alin. (4) din Constitutie, „(4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora”.

2. Critici extrinseci de neconstitutionalitate ce vizeaza O.U.G. nr. 34/2020

”Motivele” invocate de Guvern pentru emiterea Ordonantei de urgenta nr. 34/2020, astfel cum sunt enuntate in preambulul si nota de fundamentare ale acesteia, prezinta aspecte care tin de „necesitatea stringenta si imediata de asigurare a unui caracter preventiv si coercitiv adecvat sub aspectul raspunderii contraventionale in cazul nerespectarii sau neaplicarii imediate a masurilor stabilite”, fara a motiva existenta unei situatii extraordinare care sa justifice utilizarea acestui instrument de legiferare.

Cu privire la urgenta reglementarii unei masuri restrictive precum confiscarea bunurilor proprietate privata, va rugam sa constatati ca legiferarea se putea realiza pe calea procedurii obisnuite, si nu prin ordonanta de urgenta, ceea ce ne conduce la concluzia ca motivarea urgentei adoptarii actului normativ este una formala, situatie in care se impune exercitarea controlului de constitutionalitate al actului normativ.

Pentru toate motivele dezvoltate supra si retinand incalcarea drepturilor fundamentale, va solicitam sesizarea de urgenta a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a (i) art. I pct. 1, 2 si 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2020 prin care s-a modificat si completat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta si (ii) art. 28, 28/1, 28/2, 28/3, 28/4, 33/1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta”.

Comentarii

# Emil Vasile date 8 April 2020 16:19 +4

Klaus Werner Iohannis: "Eu, personal, voi sărbători Învierea Domnului, acum, duminică şi pot să vă spun ce o să fac eu. O să stau acasă, împreună cu soţia mea, Carmen. Vom fi numai noi doi. Nu vom merge la biserică, nu vom merge să luăm Lumină, nu vom invita pe nimeni la masă, nu vom merge la nimeni la masă. Vom fi acasă, vom urmări Liturghia la televizor, vom aprinde o lumânare în casă şi ne vom ruga. Asta mă aştept, dragi români, să faceţi cu toţii'' a menționat Iohannis. Comentariu V.E.: Bine, bine, dar ei sunt numai doi, el cu sotia, copii nu au, parintii sunt in Germania. Normal ca va sta acasa numai cu sotia!. Pe cine ar putea ei invita la masa? Oameni nevoiasi, urmasi ai celor disparuti din cauza "gripei", cei despre care "m-am interesat un pic de starea celor care au fost găsiți pozitiv, deci cei 30 și, care sunt declarați bolnavi și am constatat că starea lor generală este bună" (declaratie din 11.03.2020) .......................................................................

# vitele la vot date 8 April 2020 16:29 +10

Poporul are ce merita, poporul si-a ales conducatorii, poporul l-a votat masiv pe mascariciul imobiliar.

# DEMISIA date 8 April 2020 16:39 0

Klaus Johannis pentru noi este Ceausescu 2! Cred ca se va regasi printre cei mai antipatizati conducatori ai acestui popor.....o sa ajunga sa fie primit in locuri publice cu huiduieli, cum era Dragnea la sfarsitul mandatului! O rusine....sa institui tu puscarie nationala doar ca sa te simti sef cu adevarat? PSD s-a facut complice la aceasta mascarada, pentru ca a sprijinit prin vot instituirea starii de urgenta! Rusine.

# Hades date 8 April 2020 16:58 +3

Curat neconstituțional ! E punct ochit, punct lovit. Problema e însă mai amplă. Nu numai forma modificată a OUG nr. 1/1999 pune serioase probleme de constituționalitate, ci chiar ordonanța în ansamblul ei, modificată sau nu, care, să ne amintim, a fost adoptată, pe picior, de Guvernul Radu Vasile (Dumnezeu să-l odihnească!), sub presiunea minerilor care luaseră din nou drumul Bucureștilor sub conducerea Luceafărului huilei Miron Cosma și a unui vid legislativ în domeniu existent de 8 ani la acel moment. E suficient să dau doar 2 exemple. Unul, se referă la art. 3, care nu definește suficient de bine starea de urgență și care permite restrângerea arbitrară de drepturi și libertăți și excesul de autoritate militară. Altul, vizează competența MAI, structură civilă, de a dispune măsuri în starea de urgență, prin ”ordonanțe militare”, sustrase astfel controlului de legalitate a contenciosului administrativ, prin asimilarea lor cu ”actele de comandă cu caracter militar”.

# Pintea date 8 April 2020 21:08 +4

Prezumtia de vinovatie a instituit-o mai inainte kovesi! si băsescu! Si a devenit obisnuință! Asa ca, acum e mai greu sa respecti legea! Daca poporul nu a vazut nici la johannis, nici la rezist, nici la alti camarazi de-ai lor vreo samânță de respect pentru legislativ, de unde sa inteleaga rostul unei legi? De aceea face ce vede: sfideaza, desconsideră, numai ca toate astea ii afecteaza pe cei care respecta legile, care stau in casa in situatia data, ca despre asta e vorba! Amenzile trebuie sa ii usture pe unii plimbareti fara rost, in afara programului, pentru ca nu este vorba numai de sanatatea lor ci de sanatatea tuturor! Daca acum nu ne mai linistim putin, atunci cand?

# LINAURA date 11 April 2020 09:40 0

STRINGEREA DE MINA ESTE CU SEMNUL DE RECUNOASTERE INTRE FRANC MASONI.... CIUDATA CHESTIE...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii