Chiar in ajunul Bunei Vestiri, Camera Deputatilor le da tuturor romanilor de buna-credinta si satui de abuzuri o veste cat se poate de revoltatoare. Miercuri, 24 martie 2021, majoritatea PNL-USR-PLUS din forul parlamentar inferior a votat distrugerea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, cea mai solida garantie pentru independenta judecatorilor si a procurorilor. Concomitent cu inchiderea SIIJ, competenta pe anchetarea magistratilor se va intoarce la Directia Nationala Anticoruptie, parchet care deja a intrat in istorie prin santajele practicate cu ajutorul dosarelor la adresa unor judecatori.

Cu 171 de voturi „pentru” si 136 „impotriva”, Camera Deputatilor a hotarat adoptarea proiectului de lege privind desfiintarea SIIJ, elaborat de catre Guvern, la initiativa ministrului Justitiei, Stelian Ion (foto).

Desfiintarea SIIJ, sustinuta de presupusul criminal al Revolutiei

Cele 171 de optiuni in sensul nimicirii sectiei speciale au venit de la PNL (90), USR-PLUS (55) si UDMR (19). In schimb, toti deputatii prezenti in sala din partea PSD (109) si AUR (25) au ales sa se impotriveasca (vezi facsimil). Dintre cei 9 alesi ai minoritatilor, 7 au sustinut infamia PNL-USR-PLUS, iar 2 (Varujan Pambuccian si Giureci-Slobodan Ghera) nu si-au exprimat votul (click aici pentru lista deputatilor votanti).

Randurile dusmanilor SIIJ au fost ingrosate de doi deputati alesi pe listele AUR, dar exclusi intre timp: Mihai Ioan Lasca (dat afara din partid dupa ce a fost filmat la o petrecere, in ciuda restrictiilor pandemiei) si – culmea ironiei! – colonelul in rezerva Francisc Toba, acuzat ca ar fi contribuit la reprimarea sangeroasa a Revolutiei din 1989 in municipiul Sibiu.

Ramane superimunitatea magistratilor

Forma proiectului de lege votata de Camera Deputatilor (care va merge la Senat) contine scandalosul amendament propus de catre deputatul Ionel Stancu (din partea minoritatilor nationale), privind posibilitatea ca judecatorii si procurorii sa fie trimisi in judecata doar cu incuviintarea sectiilor corespunzatoare din Consiliul Superior al Magistraturii in cazul infractiunilor de serviciu, de coruptie, asimilate celor de coruptie ori contra infaptuirii justitiei. Subliniem: incuviintarea – deci o actiune decizionala, iar nu consultativa, cum ar fi fost un simplu aviz. Un amendament despre care gurile rele spun ca liberalii si pluseristii n-au avut curaj sa si-l asume, asa ca au apucat castana fierbinte cu mainile minoritatilor (click aici pentru a citi).

In rest, legea extinde imunitatea magistratilor asupra arestarii la domiciliu in cazul infractiunilor de mai sus (ea putand fi decisa numai cu incuviintarea sectiei corespunzatoare a CSM). Totusi, membrii de drept ai CSM (presedintele ICCJ, Procurorul General si ministrul Justitiei) nu au drept de vot in sedintele in care o sectie a CSM trebuie sa ia o asemenea decizie. Toate aceste amendamente au fost asumate nu de catre parlamentarii coalitiei de guvernare, ci de catre deputatul Ionel Stancu, dupa cum veti vedea in PDF-ul anexat mai jos.

Praf in ochi

Sirul amendamentelor introduse de Stancu se incheie cu o pomana aruncata in batjocura judecatorilor si procurorilor (un puseu de deontologie la spartul targului): cand sectiile CSM dezbat cererile de incuviintare a trimiterii in judecata, ele nu se pot pronunta cu privire la temeinicia acuzatiei, la oportunitatea trimiterii in judecata ori la legalitatea administrarii probelor si a efectuarii celorlalte acte de urmarire penala. Banuiala noastra este ca acest ultim alineat a fost introdus ca o tentativa de diversiune in fata Curtii Constitutionale, astfel incat CCR sa fie pacalita ca CSM-istii nu se vor pronunta pe fondul dosarului.

* Cititi aici intregul sir de amendamente adoptate si respinse de Comisia juridica in raportul pe proiectul de lege