Liderul PSD Liviu Dragnea i-a dat o replica dura prim-vicepresedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, dupa ce acesta a lansat luni seara, 1 octombrie 2018, o serie de acuzatii la adresa Guvernului si Parlamentului, si a amenintat Romania cu trimiterea in fata instantelor internationale din cauza modificarilor Legile Justitiei si Codurile penale. Presedintele Camerei Deputatilor a criticat dur faptul ca oficialii de la Bruxelles nu sunt interesati de incalcarile repetate ale drepturilor omului comise de Statul Paralel, acuzand ca sefii serviciilor secrete care au comis abuzuri, intervenind direct in procesul judiciar, au fost decorati de diferite state, la fel cum procurori care au dus dosare in instanta cu probe falsificate au fost decorati si laudati de unele state membre. Foarte important, liderul PSD considera oportuna denuntarea de catre Romania a celebrului MCV.

Presedintele Camerei Deputatilor a acuzat atacul la suveranitatea Romaniei venit din exterior, chiar de la cei care, cel putin teoretic, ar trebui sa fie partenerii tarii noastre, anuntand ca nu va adopta pozitia ghiocelului si nu va accepta ca romanii sa fie calcati in picioare.
Liviu Dragnea a acuzat intr-o interventie telefonica facuta luni seara, 1 octombrie 2018, in emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3, faptul ca ceea ce s-a intamplat in Comisia pentru libertati civile, justitie si afaceri interne din Parlamentul European nu a fost nici pe departe o dezbatere, ci o condamnare, inainte de a fi studiate probele. Liderul PSD a tinut sa precizeze ca Romania a trimis la Bruxelles documente, informatii in legatura cu Legile Justitiei, dar si cu alte lucruri, dar ca oficialii europeni nu au avut niciun fel de reactie. Mai mult, Dragnea a acuzat ca oficialii europeni nu au indicat in mod concret care sunt acele articole din Legile Justitiei care afecteaza independenta justitiei, limitandu-se la a acuza in mod generic, fara sa ofere vreun argument.
Presedintele Camerei Deputatilor a tinut sa precizeze ca a fost informata Comisia Europeana, au fost trimise dovezi care arata derapajele ingrozitoare ale statului de drept si violari ale drepturilor omului comise in numele luptei impotriva coruptie.

Jandarmii romani au actionat la fel ca cei din UE

Presedintele Camerei Deputatilor i-a dat replica lui Frans Timmermans si in ceea ce priveste acuzatia facuta de acesta cu privire la interventia jandarmilor la protestul violent din 10 august 2018, atunci cand fortele de ordine au impiedicat o lovitura de stat. Liviu Dragnea a tinut sa le reaminteasca oficialiilor europeni care mor de grija protestatarilor violenti care au atacat fortele de ordine, ca recent au aparut imagini cu interventia fortelor de ordine chiar de la protestul care a avut loc la Bruxelles, acolo unde jandarmii au intervenit in forta, la fel ca si fortele de ordine de la noi: ”Nu am auzit sa se puna problema unei dezbateri serioase, sau sa fie chemat in instanta vreun guvern din aceste state pentru ca jandarmii au actionat exagerat. Jandarmii din aceste state au actionat la fel ca si jandarmii din Romania. Daca jandarmii din Romania au actionat exagerat, inseamna ca in toata Uniunea Europeana se actioneaza exagerat”.

Iata declaratiile facute de Liviu Dragnea:

"Trebuie sa recunosc ca sunt destul de dezamagit de aceasta atitudine pentru ca nu mi-am imaginat niciodata ca o tara intrata in Uniunea Europeana va fi amenintata in felul acesta, atat de brutal. Aceasta de fapt nu a fost o dezbatere, a fost o lista de luari de pozitii stabilite de dinainte, o condamnare inainte de a se studia probele, ca sa spun asa, ca am experienta asta nefericita.

Vreau sa va spun ca s-au trimis documente scrise, informatii, dovezi la Bruxelles, dar nimeni nu a avut niciun fel de reactie, nu s-a spus in mod concret care sunt acele articole din Legile Justitiei care afecteaza independenta justitiei. Nu exista asa ceva, ba dimpotriva, a fost scos orice actor politic din numirile de judecatori si de la ICCJ.

Asta inseamna independenta totala, dar poate asta deranjeaza. S-a informat Comisia Europeana cu ceea ce noi consideram, si nu numai noi, sunt dovezi care arata derapaje ingrozitoare ale statului de drept si violari ale drepturilor omului comise in numele luptei impotriva coruptiei. N-am simtit vreo dorinta de cooperare din partea Bruxelles-ului, asa cum trebuia sa fie. Era o obligatie din MCV pentru a se combate aceste derapaje. S-a atras atentia Comisiei asupra unor inexacitati factuale din rapoartele MCV si n-au fost corectate. Sefii serviciilor secrete care au comis abuzuri, intervenind direct in procesul judiciar, au fost decorati de diferite state. Magistratii care au condamnat pe baza de informatii sau procurori care au dus dosare in instanta cu probe falsificate au fost chiar decorati si laudati de unele state membre. Ne intrebam de ce au fost decorati? Pentru ca s-au reinviat procedeele fostei politii politice comuniste.
Nu cred ca din cei care au vorbit in aceasta seara stiau situatia din Romania, nu cred ca stiau exact Legile Justitiei, nu cred ca stiau ce s-a intamplat la protestul neautorizat din 10 august. Nu cred ca intra in atributiile institutiilor europene sa arbitreze disputele politice interne. MCV-ul a fost o anexa a clauzei de salvargadare inclusa in tratatul de aderare a Romaniei la UE. Acest mecanism a avut rolul de a oferi eficienta acelei clauze si, totodata, sa se evite activarea. Dar clauza a expirat la 1 ianuarie 2010. Daca discutam strict juridic, MCV-ul nu mai are vreo baza legala in dreptul UE, dar vad ca in continuare se vorbeste despre MCV. Cred ca ar trebui sa i se puna capat acestui mecanism, pentru ca MCV-ul nu a vorbit niciodata despre abuzuri, despre incalcarile drepturilor fundamentale ale cetatenilor romani, care sunt si cetateni europeni, si despre ceea ce s-a intamplat cu adevarat in campul tactic, asa cum spunea domnul Dumbrava.

In ceea ce priveste protestul din 10 august, au aparut pe internet imagini cu interventiile fortelor de ordine in alte state europene, chiar la Bruxelles recent. Nu am auzit sa se puna problema unei dezbateri serioase, sau sa fie chemat in instanta vreun guvern din aceste state pentru ca jandarmii au actionat exagerat. Jandarmii din aceste state au actionat la fel ca si jandarmii din Romania. Daca jandarmii din Romania au actionat exagerat, inseamna ca in toata Uniunea Europeana se actioneaza exagerat. (...)

In ceea ce priveste Referendumul din 6-7 octombrie, chiar nu cred ca domnul prim-vicepresedinte Timmermans poate sa spuna poporului roman cum trebuie sa voteze la acest referendum. Chiar nu cred ca nimeni din spatiul Uniunii Europene poate spune poporului roman cum sa defineasca in Constitutie casatoria.

Eu zic ca trebuie sa ne batem pentru aceste drepturi. Si nu trebuie sa mai mergem pe ideea de a fi political corect ca sa dam bine la nu stiu ce porti inalte. Daca nu ne gandim serios la viitorul acestei tari si la viitorul acestei natiuni, putem sa adoptam si aceasta pozitie a ghiocelului. Eu unul nu am de gand sa fac asta”.

Tudorel Toader, solicitare pentru Timmermans

La randul sau, ministrul Justitiei Tudorel Toader a anuntat ca marti dupa amiaza va pleca la Bruxelles impreuna cu premierul Dancila, acolo unde se va intalni cu Timmermans: “Ii voi cere sa depasim stadiul ingrijorarilor si sa discutam punctual: solutia legislativa cutare nu este buna pentru ca, poate fi indreptata prin modificarea x. Sa iesim din enunturile de principiu”. Ministrul Justitiei a acuzat, referindu-se la MCV, ca initial erau trei recomandari, Romania a facut eforturi sa le indeplineasca, iar dupa 11 ani avem 12 recomandari, explicand in acelasi timp de ce trebuie adoptate noile modificaril la Legile Justitiei si demontand manipularile de la Comisia LIBE.

Iata declaratiile facute de ministrul Justitiei luni seara, 1 octombrie 2018:

”Sa fim documentati in legatura cu afirmatiile pe care le facem, si daca se poate, sa fim de buna-credinta. Unul dintre vorbitori spunea despre Codul Familiei din Romania ca are caracter subsidiar. I-as transmite ca in Romania nu avem un cod al familiei, el face parte din Codul Civil. Romania este racordata la valorile europene. Legile Justitiei din Romania dateaza din 2004, inainte de a fi tara membra a UE. Nu avem doua Coduri Penale, cum spunea cineva, ci un Cod Penal si unul de Procedura Penala, intrate in vigoare in 2014. In patru ani, CCR a pronuntat zeci si zeci de decizii de neconstitutionalitate. De aici si nevoia de modificare a codurilor si Legilor Justitiei la vremurile pe care le traim, la standardele europene. Cu privire la Codul Penal si cel de Procedura Penala, ingrijorarile sunt inca premature. Ele se afla la CCR in control de constitutionalitate, si nu stim inca ce solutii vor fi cele finale. Cu privire la Legile Justitiei, vechi de 14 ani de zile, la randul lor cu multe decizii de neconstitutionalitate, nici la ele nu s-a finalizat procesul legislativ. Suntem asadar in plin proces legislativ, de armonizare cu standardele europene si punere in acord cu CCR. Maine dimineata (marti-n.r.) vom primi la Ministerul Justitiei membrii delegatiei pentru acel MCV. Noi avem pregatit raportul, cu elementele de progres inregistrate.
Dar MCV-ul acesta n-a fost chiar riguros instituit. Initial erau trei recomandari, Romania face eforturi sa le indeplineasca, iar dupa 11 ani avem 12 recomandari. De ce? Pentru ca cele trei initiale erau ca niste tinte mobile. Tot timpul cand te apropiai de ele nu erau indeplinite si mai aparea altceva. S-a solicitat sa ni se spuna ce inseamna fiecare recomandare, ca sa stim sa bifam ce avem de indeplinit. Vedem care sunt etapele de progres. Ca om care am participat la fiecare sedinta si asa mai departe, va pot spune ca sunt progrese evidente.
Maine dupa-amiaza (marti-n.r) merg la Strasbourg impreuna cu doamna premier si ne vom intalni cu domnul Timmermans. I-am cerut si ii voi cere sa depasim stadiul ingrijorarilor si sa discutam punctual: solutia legislativa cutare nu este buna pentru ca, poate fi indreptata prin modificarea x. Sa iesim din enunturile de principiu. Parte din ingrijorarile Comisiei de la Venetia au fost preluate. Dar unele dintre ele au fost validate de catre instanta de contencios constitutional. Cata vreme CCR spune ca un proiect de lege este in regula, daca stim ca legiuitorul are libertatea unei anumite optiuni de politica penala, oportunitatea unei reglementari, atunci este de discutat in ce masura se respecta raportul dintre norma nationala si norma europeana. Orice lege este perfectibila”.