Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat vineri, intr-o conferinta de presa, ca nu stie vreo tara care sa se confrunte cu fenomenul coruptiei la fel cum o face Romania, si ca DNA este principalul vector in combaterea coruptiei, alaturi de Directia Generala Anticoruptie si de DIICOT. De asemenea, Predoiu a sustinut ca Inalta Curte de Casatie si Justitie trebuie sa faca regulamente interne care sa permita, pe langa prevederile legii micii reforme, solutionarea rapida a dosarelor de mare coruptie. Desi a laudat DNA-ul, ministrul Justitiei a nu a scos niciun cuvant despre numeroasele achitari pe care procurorii DNA le-au primit in ultima vreme in dosare de rasunet, cu atat mai mult cu cat majoritatea achitarilor au fost date de judecatori pentru ca fapta inculpatilor nu exista. Mai mult, Predoiu a precizat ca Ministerul Justitiei si-a indeplinit obiectivele pentru ridicarea mecanismului de cooperare si verificare, adica adoptarea Codurilor si a legii Micii Reforme, si ca implementarea noilor prevederi tine de Consiliul Superior al Magistraturii si de Inalta Curte de Casatie si Justitie. In final, Predoiu a transmis un mesaj catre politicieni, in care le-a cerut acestora ca liderii trebuie alesi nu numai pe criterii de competenta, ci si pe criterii de integritate. Catalin Predoiu: “Mecanismul de cooperare nu va putea fi ridicat prin lobby politic”

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a sustinut vineri ca “este evident ca s-au facut progrese in Justitie, dar suntem departe de indeplinirea tuturor obiectivelor. Mecanismul de cooperare si verificare nu va putea fi ridicat prin lobby politic sau institutional. Comisia Europeana nu va accepta asta, iar ideea ca lucrurile se rezolva de la sine este gresita. Nu putem da un termen la care mecanismul va ri ridicat. Mecanismul va fi ridicat doar atunci cand jurisprudenta va fi unificata, cand CSM va rezolva problemele de integritate din sistem, cand termenele de judecata nu vor mai fi atat de lungi”. Predoiu a mentionat ca termenele lungi si jurisprudenta neunitara nu pot fi puse numai pe seama lipsei de finantare sau pe seama deficitului de personal. In plus, ministrul a ajuns la concluzia ca “Ministerul Justitiei s-a achitat de sarcina elaborarii Codului Penal, a Codului Civil, a Codurilor de Procedura Penala si Civila, precum si a Legii Micii Reforme, iar implementarea acestora cadrului legislativ revine ca responsabilitate CSM-ului, INM-ului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu sprijinul Ministerului Justitiei. Speram ca aceste institutii se vor achita bine de sarcini. In ceea ce ne priveste, Ministerul Justitiei este in grafic”. De asemenea, Ministerul a sustinut ca principalele chestiuni care trebuie solutionate sunt: gestionarea corecta a resurselor umane de catre CSM, pregatirea cadrului legal, problema solutionata de Minister, si combaterea coruptiei in justitie. Ministrul s-a mai laudat cu popularizarea legii Micii Reforme la Curtea de Apel Timisoara, adica exact locul pe care l-a condus judecatorul Lidia Barac, actualmente mana dreapta a lui Predoiu. Pentru ca popularizarea legii micii reforme a mers atat de bine, Predoiu a sugerat ca astfel de intalniri trebuie facute la toate curtile de apel.

DNA lupta cu spor impotriva coruptiei. Liderii politici trebuie alesi si pe criterii de integritate

Discursul ministrului Predoiu despre coruptie a pornit de la faptul ca intr-o societate afectata de criza, coruptia reprezinta un fenomen social, si nu se poate lupta impotriva coruptiei numai prin justitie, ci este nevoie de o reactie sociala. In acest context, ministrul Justitiei a transmis un mesaj politic, in care a explicat ca “selectarea celor activ politic, si alegerea liderilor politici numai pe criterii de competenta este insuficienta, aceasta selectie trebuie facuta si pe criterii de integritate”. In ceea ce priveste institutiile create pentru a combate coruptia, Catalin Predoiu a opinat ca “DNA continua sa fie principalul vector in combaterea coruptiei, alaturi de activitatea Directiei Generale Anticoruptie, care este una importanta”. De asemenea, ministrul a opinat ca activitatea DIICOT este una imbucuratoare, si a mentionat ca a vazut in ultima vreme ca ”instantele penale sunt mai curajoase”. Predoiu nu a spus nimic despre esecurile pe care le-a inregistrat DNA pana in prezent, adica achitari in mari dosare de coruptie sau returnari de dosare, pentru refacerea urmaririi penale. Insa, ministrul a precizat ca:”Romania este cea mai proactiva tara in combaterea coruptiei. Nu stiu vreo tara care sa se confrunte cu coruptia asa cum o face Romania. Coruptia este un fenomen confruntat sistematic, sever si cu rezultate, insa confruntarea trebuie sa fie facuta si in alte domenii”. Predoiu a criticat insa voalat Inalta Curte de Casatie si Justitie si Agentia Nationala de Integritate, sustinand ca: “Inalta Curte trebuie sa isi creeze regulamente interne, pe langa Legea Micii reforme, care sa permita solutionarea mai rapida a dosarelor de coruptie, pentru ca schimbarea sa fie credibila. De asemenea, ANI trebuie sa isi relanseze activitatea dupa modificarea cadrului legislativ de functionare”. Ministrul Justitiei a sustinut ca a luat legatura cu oficiali ai Ministerului Apararii, ai RAAPPS si ai Secretariatului General al Guvernului, pentru ca impreuna sa identifice un alt sediu pentru desfasurarea activitatii instantei supreme.

Predoiu a cerut Parlamentului sa nu mai treneze cauzele Monicai Ridzi si a deputatului Dan Pasat, pentru ca “orice trenare in Parlament ridica semne de intrebare cu privire la vointa politica de a lasa justitia sa isi urmeze procedurile”. Ministrul a mai spus ca va continua sa colaboreze cu Ministerul de Interne si cu cel al Afacerilor Externe, pentru a inlatura retincenta Finlandei si Olandei cu privire la intrarea Romaniei in Spatiul Schengen.

CSM a anuntat ca a gasit solutiile la problemele ridicate de expertii europeni

Consiliul Superior al Magistraturii a explicat, vineri, intr-un comunicat de presa, ca, in cadrul unei intrevederi intre expertii europeni si reprezentanti ai Consiliului, au fost evidentiate eforturile institutiei pentru adoptarea actelor normative propuse de Ministerul Justitiei, dar si pentru reducerea deficitului de personal, si pentru continua formare a magistratilor. “Delegatia consiliului a precizat preocuparea manifestata pentru ocuparea posturilor de conducere la instanta suprema, concretizate in formularea unor propuneri care au fost transmise Presedintelui Romaniei”, se arata in comunicat. De asemenea, CSM a lansat si directiile de actiune ale institutiei pentru perioada 2010-2011, care cuprind: lansarea unei evaluari independente a performantei sistemului judiciar, adoptarea unor masuri imediate de a reduce dezechilibrele din cadrul resurselor umane; intarirea capacitatii INM in ceea ce priveste formarea initiala si continua, unificarea jurisprudentei prin continuarea intalnirilor din cadrul instantelor si la nivelul CSM, precum si publicarea completa pe portalul jurisprudentei nationale, JURINDEX; sprijinirea unei reforme complete a sistemului disciplinar, prin urmatoarele masuri: adoptarea de catre Plenul CSM a unor masuri reformatoare bazate pe evaluarile din cadrul programului Twinning light derulat de expertii spanioli, reevaluarea criteriilor de selectie pentru recrutarea inspectorilor judiciari, evaluarea activitatii desfasurate de inspectorii judiciari; omogenizarea metodelor de recrutare pentru admiterea la INM cu cea privind admiterea in magistratura a candidatilor care au o vechime minima de 5 ani in profesii juridice, cresterea importantei formarii practice in cadrul cursurilor la INM prin alternarea pregatirii teoretice cu pregatirea practica la instante si parchete, cresterea calitatii pregatirii practice initiale ale auditorilor de justitie. Totodata, CSM a transmis ca principalele deficiente din activitatea Inspectiei au fost legate de numarul insuficient al inspectorilor judiciari, ca atare, numarul acestora trebuie completat cu cel putin 30 de posturi de inspectori judiciari.