Distractie maxima. S-au dus vremurile in care procurorii Gabriela Scutea (foto 1) si Bogdan Pirlog (foto 2) erau colegi de trepte si de proteste impotriva modificarilor la Legile Justitiei.

“Asociatia Initiativa pentru Justitie” condusa de procurorul militar Bogdan Pirlog, unul dintre capii magistratilor activisti, a lansat un atac fara precedent la adresa Gabrielei Scutea, semnatara Protocolului PICCJ-SRI din 2009 si absolventa Academiei SRI, cea care a fost propusa de ministrul Justitiei Catalin Predoiu la sefia PICCJ. Intr-un apel publicat miercuri seara, 29 ianuarie 2020, Pirlog cere Sectiei pentru procurori a CSM sa ii dea aviz negativ Gabrielei Scutea, pe motiv ca aceasta nu este demna sa ocupe cea mai mare functie din parchete.

Pe langa reprosurile privind implicarea lui Scutea in elaborarea OUG 13/2017 atat de urata de #rezistenti, Bogdan Pirlog o acuza pe aleasa lui Predoiu ca nu are calitatile morale sa conduca Parchetul General, ca nu are viziune, ca este o procuroare cu tendinte dictatoriale, obedienta si ca are carente in pregatirea sa profesionala.

Va lasam sa va delectati cu atacul procurorului Bogdan Pirlog la adresa fostei sale colege de trepte si proteste Gabriela Scutea:

“Apel public al asociatiei profesionale a procurorilor 'Initiativa pentru Justitie' catre Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii

Stimati membri procurori ai CSM,

Avand in vedere ca prin Hotararea nr. 68/22.01.2020 a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a stabilit calendarul pentru examinarea propunerii ministrului justitiei de avizare a numirii doamnei Gabriela Scutea in functia de procuror general al PICCJ, a domnului Crin Nicu Bologa in functia de procuror-sef al DNA si a doamnei Giorgiana Elena Hosu in functia de procuror-sef al DIICOT,

Asociatia 'Initiativa pentru Justitie' (AIJ), asociatie profesionala a procurorilor, solicita Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ca, in exercitarea atributiei prevazute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, sa emita un aviz negativ in ceea ce priveste propunerea ministrului justitiei de numire a doamnei procuror Gabriela Scutea in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru urmatoarele motive:

Chiar daca legea actuala rezerva Sectiei pentru procurori a CSM un rol redus in aceasta procedura, garantarea independentei justitiei de catre CSM ramane o datorie de rang constitutional, motiv pentru care este necesar ca procurorul propus pentru functia cea mai inalta sa fie evaluat de catre sectie cu maxima responsabilitate, tinand cont nu doar de cele prezentate in proiectul de management si de prestatia la interviuri, ci si de aspectele de viata profesionala sau privata care nu il recomanda pentru aceasta functie sau care creeaza vulnerabilitati evidente pentru Ministerul Public.

In ceea ce o priveste pe doamna procuror Scutea Gabriela, atragem atentia ca, atat din cele declarate de domnia sa in cadrul interviului sustinut in fata ministrului justitiei, cat si din aspecte omise, dar usor verificabile, rezulta ca nu are calitatile morale si profesionale necesare pentru a ocupa cea mai inalta functie din Ministerul Public.

Referitor la calitatile morale ale doamnei Scutea, aratam ca acest procuror, care a participat la proteste ale magistratilor impotriva modificarii legilor justitiei si codurilor penale, inclusiv la Bruxelles, care apare in fotografii pe internet tinand in

maini o foaie cu mesajul 'Respectati MCV', care l-a impresionat pe domnul ministru de justitie Catalin Predoiu prin cunostintele sale despre MCV intr-atat de mult incat a propus-o pentru functia de procuror general al PICCJ in aceasta procedura care nu respecta MCV (la a treia candidatura a sa) si care sustinea intrun interviu luat pe scarile Curtii de Apel Bucuresti ca 'trebuie sa se legifereze in tara noastra pe baza unor studii de impact' (a se vedea https://www.facebook.com/romania.europalibera/videos/594355927797327/?v=594355927797327), este acelasi procuror care, din functia de secretar de stat, a coordonat Directia de elaborare acte normative din cadrul Ministerului Justitiei in saptamana in care s-a elaborat celebra OUG nr. 13/2017 din 31.01.2017, adoptata 'noaptea ca hotii' si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei din 01.02.2017.

Anterior aceasta coordonase, in fapt, elaborarea proiectului ordonantei de gratiere, care urma sa fie adoptata in sedinta de Guvern din 18 ianuarie 2017.

Dupa ce in sedinta de Guvern din 18 ianuarie 2017, Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a vorbit despre cei 'doi elefanti – ordonanta de gratiere si

ordonanta de modificare a codurilor penale' aflati in incapere, cu scopul de a stopa adoptarea intempestiva a unor proiecte de ordonante de urgenta pregatite pe ascuns la Ministerul Justitiei, cu efecte dezastruoase asupra infaptuirii justitiei, ministrul Florin Iordache a procedat, prin Ordinul nr. 169/C/2017, la o reorganizare in ceea ce priveste functiile de conducere din cadrul ministerului, in cele mai importante dintre acestea numind magistrati detasati.

Astfel, incepand cu data de 25.01.2017, doamna Scutea Gabriela, a carei ultima zi de detasare la Ministerul Justitiei era 31.01.2017, a primit atributia coordonarii Directiei de elaborare acte normative si misiunea de a duce la capat elaborarea de catre personalul Directiei, care invoca numeroase obiectiuni, a proiectului de act normativ adoptat in 31.01.2017 ca OUG nr. 13/2017.

Desi in presa au aparut diverse relatari si dezinformari cu privire la evenimentele petrecute atunci in Ministerul Justitiei si rolul jucat de doamna Scutea in elaborarea OUG nr. 13/2017, inclusiv cu referire la atribuirea unei calitati de 'salvatoare' prin introducerea termenului de 10 zile pana la intrarea acesteia in vigoare (introdus insa ca urmare a argumentelor de ordin practic prezentate de juristi din cadrul Ministerului Justitiei), doamna procuror nu a clarificat situatia, trecuta sub tacere inclusiv in cadrul interviului dat in fata actualului ministru al justitiei.

Ulterior nominalizarii doamnei Scutea ca propunerea ministrului justitiei pentru ocuparea functiei de procuror general, 'Asociatia Initiativa pentru Justitie', a solicitat in mod public Ministerului Justitiei precizari cu privire la aceste chestiuni de interes national, apelul nostru fiind ignorat.

Sectia pentru procurori a CSM se poate lamuri insa cu privire la toate aspectele de interes pentru formularea avizului, prin transmiterea unei solicitari catre Ministerul Justitiei ca, in temeiul unei colaborari loiale, avand in vedere si scopul demersului, sa transmita pentru studiu actele relevante, dar si prin solicitarea de relatii de la alte institutii unde se gasesc originale sau copii ale actelor relevante.

Ca punct de pornire, atasam prezentului comunicat o copie a Ordinului ministrului justitiei nr. 169/C/2017, care la art. 4 prevede ca doamna secretar de stat Gabriela Scutea coordoneaza Directia elaborare acte normative si ca i se deleaga acesteia dreptul de semnaturi pentru toate lucrarile directiei, iar la art. 12 prevede ca proiectele de acte normative se prezinta ministrului justitiei, dupa avizarea lor de catre secretarul de stat coordonator. Din aceste dispozitii, rezulta dincolo de orice indoiala ca, fara avizarea de catre doamna secretar de stat Gabriela Scutea a proiectului Ordonantei de urgenta nr. 13/2017, avizare data in contradictie cu obiectiunile directiilor de specialitate, ministrul justitiei, Florin Iordache, nu ar fi primit lucrarea si nu ar fi putut promova in Guvern proiectul de act normativ, adoptat sub numele de Ordonanta de urgenta nr. 13/2017.

Consideram ca pentru asigurarea unei justitii independente Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii trebuie sa faca tot ceea ce ii sta in putinta pentru ca in functia de procuror general al PICCJ sa nu ajunga un procuror care s-a aratat nu numai obedient fata de un membru al executivului, dar si zelos si foarte eficient, intr-o discretie totala, atunci cand s-a pus problema elaborarii unor acte normative in contradictie vadita cu valorile statului de drept.

In conditiile in care intreaga activitate a doamnei Scutea Gabriela la Ministerul Justitiei din acea perioada 'delicata' din cariera sa a putut fi verificata de ministrul justitiei, pe baza documentelor din arhiva ministerului, iar subiectul a fost evitat in cadrul interviului (ceea ce nu s-a intamplat in cazul altor candidati, care au fost intrebati in privinta temelor sensibile neabordate ori abordate insuficient in prezentare), consideram ca tocmai aceste trasaturi morale au fost cele care au avut un rol determinant in luarea deciziei de catre membrul executivului.

Pe langa cele semnalate mai sus, aratam ca, in cadrul interviului, doamna procuror Scutea Gabriela a facut o serie de afirmatii foarte grave, din care rezulta ca aceasta are tendinta de a afecta independenta procurorilor din subordine.

Astfel, aceasta a relatat, cu mandrie, un episod din 2013: 'Isi deschideau dosare reciproce un procuror DNA si un procuror DIICOT de la Galati. In acel moment i-am chemat pe ambii procurori-sefi la mine (eu eram singurul procuror de conducere din Bucuresti) si le-am zis: 'Daca nu va rezolvati singuri acest lucru, eu

stau o noapte si scriu un conflict pozitiv de competenta si sa vedeti cum vi le aranjez in doua pagini, dupa care va faceti de ras. Potoliti-va oamenii sa nu-si mai

deschida dosare!' Episodul, pe care l-a relatat la cateva minute dupa ce a precizat ca cetatenii simpli nu pot fi impiedicati sa formuleze plangeri prin care se deschid dosare penale, dovedeste din plin ca domnia sa este constienta ca asupra procurorilor se poate actiona pe cale ierarhica in sensul impiedicarii deschiderii de dosare penale si ca intelege sa utilizeze aceasta cale cand apreciaza de cuviinta.

Acest mod de exercitare a functiei de conducere, neconform cu standardele deontologice ale profesiei, prezinta totodata si conotatii penale. In acest sens, evocam, cu titlu de exemplu, recenta condamnare definitiva a unui fost procurorsef al DIICOT urmare a unui dosar instrumentat de DNA, pentru o infractiune de favorizare a faptuitorului, concretizata intr-o ingerinta in activitatea procurorilor subordonati. Ne intrebam in ce temei un procuror ierarhic superior ar putea emite o dispozitie scrisa ca un procuror sa nu se sesizeze din oficiu cu privire la fapta altui procuror. Iar daca nu ar putea emite o astfel de dispozitie scrisa, cum ar putea da o astfel de dispozitie verbala, si sa se mai si laude cu ea?

Din alt punct de vedere, episodul denota ca doamna Scutea Gabriela nu cunoaste cine, cum si in ce conditii declanseaza un conflict pozitiv de competenta – carenta profesionala inadmisibila la orice nivel al carierei de procuror.

Un alt episod relatat de doamna Scutea in cadrul interviului, din care reiese cum intelege aceasta raporturile ierarhice din cadrul Ministerului Public, este cel in care si-a exprimat nemultumirea fata de faptul ca, examinand sesizarile privitoare la persoane care activau in cadrul 'Baroului Bota', procurorii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti faceau o apreciere proprie in ceea ce priveste latura subiectiva a infractiunii, fara a se conforma instructiunilor emise de domnia sa, care preluase dintr-o opinie separata la o decizie a ICCJ.

Pe de o parte, 'indrumarile' obligatorii despre care a facut vorbire doamna Scutea nu se sprijina pe o baza legala, reprezentand astfel o incalcare a independentei procurorului, o ingerinta nepermisa in adoptarea solutiei de catre acesta, iar nu o modalitate de exercitare a controlului ierarhic.

Pe de alta parte, doamna Scutea Gabriela pare a nu intelege care considerente sunt cele corelative solutiei: cele din hotararea judecatoreasca sau cele din opinia separata a judecatorului ramas in minoritate?

Discursul doamnei Scutea Gabriela culmineaza insa cu o fraza naucitoare prin lipsa de logica: 'la DIICOT, pe criminalitate organizata, de multe ori atat de multe probe ai – poate – incat isi pierd relevanta, nu mai obtii rezultatul, faptul probator la care te-ai referit'.

De altfel, necunoasterea de catre doamna Scutea a problematicii urmaririi penale rezulta si din proiectul de management – o insiruire de generalitati si date statistice – care, in cele 35 de pagini, contine foarte putine referirii la urmarirea penala, activitatea esentiala a Ministerului Public.

Sub acest aspect, se remarca si lipsa oricarei note de originalitate a proiectului de management, acesta fiind in general o reiterare mai mult sau mai putin reformulata a unor aspecte cuprinse in proiecte de management anterioare ale sale sau ale altor procurori, uneori preluate cu copy-paste (jenant fiind aspectul ca, la pag. 23, isi propune ca tinta... reducerea achitarilor sub 2% in anul 2019).

Anul 2019 a fost unul deosebit fata de anii anteriori prin aceea ca, printr-o mediatizare fara precedent, au fost aduse in atentia publicului deficiente nu doar punctuale, ci si sistemice, in ceea ce priveste desfasurarea urmaririi penale, in cauze privind infractiuni deosebit de grave, aspecte fata de care se impune luarea de masuri de la varful Ministerului Public (viteza de reactie necorespunzatoare, lipsa unor dotari tehnice necesare, incapacitatea anumitor procurori de a sesiza existenta unor urme materiale si calcarea acestora in picioare, scurgeri de informatii ori dezinformari, existenta unor obstacole legale in ceea ce priveste posibilitatea de colaborare a procurorilor cu specialisti din alte institutii ori chiar cu procurori din cadrul altor structuri de parchet etc.). Cu toate acestea, proiectul de management al doamnei Scutea a ramas in linii mari acelasi cu cel prezentat ministrului Tudorel Toader, ceea ce tradeaza lipsa de viziune si inclinarea spre forme fara fond.

Trebuie sa remarcam totusi un aspect de noutate: dupa un an ca 2019, in care s-au intamplat multe, iar doamna Scutea s-a prezentat in fata ministrului Tudorel Toader cu acelasi fular pe care l-a purtat la demonstratia de la Bruxelles impotriva modificarilor nocive ale legilor justitiei, aceasta adauga la proiectul sau de management o nota foarte personala, de un cinism sinistru: 'Nu sunt adeptul modelului: rezolvarea unei probleme vine daca se modifica legislatia. Am capacitatea sa ma detasez de obiectivele asociatiei profesionale din care fac parte.' (pag. 13).

Precizarea vine in contextul in care doamna procuror este membru fondator al singurei asociatii profesionale a magistratilor care a sustinut demersul ministrului Catalin Predoiu de a organiza o procedura de selectie a procurorilor de rang inalt care incalca flagrant atat recomandarile din raportul MCV, cat si pe cele ale GRECO si ale Comisiei de la Venetia. De asemenea, asociatia de ale carei obiective se detaseaza doamna Scutea este singura asociatie profesionala a procurorilor ai carei reprezentanti au avut, anterior procedurii de selectie, convorbiri nepublice cu domnul ministru. Pentru aceste motive, nu putem sa nu ne intrebam daca nominalizarea doamnei Scutea Gabriela a facut obiectul negocierilor purtate in spatele usilor inchise, la Ministerul Justitiei.

Concluzionand, consideram ca un procuror duplicitar, care clameaza valorile europene ale statului de drept, dar care, fiind detasat temporar in cadrul executivului, se detaseaza la randul lui de aceste valori, ca si de principiile fundamentale ale profesiei, un procuror care, primind in ultimele zile ale detasarii sarcina de a infrange rezistenta functionarilor din Ministerul Justitiei pusi sa elaboreze textul unei ordonante de urgenta mult-dorite de politicienii cu probleme penale, nu solicita incetarea detasarii, nu avertizeaza public cu privire la ce se intampla in ministerul devenit al Anti-Justitiei, ci isi duce la capat insarcinarea, cu efectul declansarii unor miscari de strada fara precedent pentru apararea justitiei, nu este demn de functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Consideram, de asemenea, ca un procuror cu tendinte dictatoriale, care nu respecta independenta (oricum, limitata) a procurorilor subordonati si care isi prezinta, public, ministrului justitiei, presiunile exercitate asupra acestora drept calitati care il recomanda pentru cea mai inalta functie in Ministerul Public, un procuror care in cadrul interviului public dovedeste carente in pregatirea sa profesionala si in intelegerea specificului activitatii unei structuri de parchet, iar in planul de management prezinta forme fara fond, nu indeplineste conditiile necesare pentru a ocupa functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Fata de cele expuse mai sus, va adresam solicitarea de a aviza negativ propunerea ministrului justitiei de numire a doamnei Scutea Gabriela in functia de procuror general al PiCCJ, facand astfel dovada ca sectia pentru procurori a CSM are capacitatea de asumare a unui 'rol central' in cadrul procedurilor de numire in marile functii din Ministerul Public, asa cum recomanda organismele internationale, in special Comisia Europeana, GRECO si Comisia de la Venetia”.