Stati cu ochii pe Curtea Constitutionala a Romaniei! De acolo ar putea veni in urmatoarele luni o veste epocala, de natura sa provoace un urias cutremur prin constatarea compunerii nelegale a tuturor completelor de judecata, pe motiv ca judecatorii sunt pusi cu mana si nu desemnati aleatoriu. Astfel, ceea ce a stabilit CCR prin Decizia nr. 685/2018 privind Completele de 5 judecatori de la ICCJ poate deveni litera de lege pentru absolut toate completele din tara.

Totul a inceput pe 12 februarie 2019, cand judecatorii Alexandru Serban (foto 1), fost membru CSM, si Costel Cristinel Ghigheci (foto 2), de la Sectia Penala a Curtii de Apel Brasov, au admis solicitarea unui inculpat privind sesizarea CCR in legatura cu exceptia de neconstitutionalitate a articolului 41, alineatul 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, potrivit caruia „componenta sectiilor si completelor specializate se stabileste de colegiul de conducere al instantei, in raport cu volumul de activitate, tinandu-se seama de specializarea judecatorului”. Inculpatul invoca incalcarea nu doar a Constitutiei, ci si a articolului 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil.

Exceptia de neconstitutionalitate vizeaza si art. 68 alin. 2 din Codul de procedura penala, care stipuleaza ca „abtinerea sau recuzarea judecatorului care face parte din completul de judecata se solutioneaza de un alt complet de judecata”. Aceasta intrucat in luna ianuarie, inculpatul a incercat fara succes recuzarea judecatorilor Serban si Ghigheci.

Mai precis, inculpatul Florin Natu (judecat in dosarul nr. 20705/197/2016) a cerut sesizarea CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor:

- art. 68 alin. 2 din Codul de procedura penala, in raport cu dispozitiile art. 1 alin. 5, art. 124 si art. 126 alin. 2 din Constitutia Romaniei;

- art. 41 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, in raport cu dispozitiile art. 1 alin. 5, art. 21 alin. 3, art. 73 alin. 3 lit. l si art. 126 alin. 2 din Constitutia Romaniei, precum si in raport cu dispozitiile art. 6 par. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

O eventuala constatare de catre CCR a neconstitutionalitatii art. 41 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 va provoca un urias cutremur. Practic, prin admiterea exceptiei de neconstitutionalitate CCR ar confirma compunerea nelegala a tututor completelor de judecata, care nu sunt alcatuite aleatoriu, judecatorii fiind pus cu mana, in acest caz de catre colegiul de conducere. De altfel, chiar CCR a explicat, in decizia prin care a constatat nelegalitatea compunerii Completelor de 5 judecatori ICCJ, ca pentru existenta garantiei unui proces echitabil asa cum dosarele sunt distribuite aleatoriu, si compunerea completelor ar trebui sa se faca aleatoriu: "In considerarea celor de mai sus, textul art.32 din Legea nr.304/2004 reprezinta o garantie aferenta impartialitatii obiective a instantei, parte a dreptului la un proces echitabil. Intre aceste garantii se inscrie caracterul aleatoriu atat al distribuirii cauzelor in sistem informatic, cat si al compunerii completului de judecata instituit prin lege. (...) Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme – notiune autonoma folosita de Constitutie - nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala".

Importanta deciziei Curtii de Apel Brasov a fost subliniata si de avocatul Adrian Toni Neacsu, acesta explicand ca demersul vizeaza modalitatea de compunere a completelor la instantele din tara: "La 12.02.2019 CA Brasov a sesizat prin incheiere Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea prevederilor din Legea nr. 304/2004 privind modalitatea de constituire a completelor de la curtile de apel si celelalte instante obisnuite, in sensul ca repartizarea judecatorilor in complete nu se realizeaza aleatoriu".

Iata minuta CA Brasov privind admiterea solicitarii de a fi sesizata CCR:

„In temeiul art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 dispune sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei:

- cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 68 alin. 2 din Codul de procedura penala, in raport cu dispozitiile art. 1 alin. 5, art. 124 si art. 126 alin. 2 din Constitutia Romaniei, si

- cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, in raport cu dispozitiile art. 1 alin. 5, art. 21 alin. 3, art. 73 alin. 3 lit. l si art. 126 alin. 2 din Constitutia Romaniei si cu dispozitiile art. 6 par. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Pronuntata in sedinta publica, azi 12.02.2019. In vederea administrarii probelor propuse si incuviintate de catre instanta, acorda termen de judecata la data de 14.03.2019, sala 201, ora 12,00”.

Prezentam dispozitiile legale criticate:

- art. 68 alin. 2 CPP: „Abtinerea sau recuzarea judecatorului care face parte din completul de judecata se solutioneaza de un alt complet de judecata”;

- art. 41 alin. 2 din Legea nr. 304/2004: „Componenta sectiilor si completelor specializate se stabileste de colegiul de conducere al instantei, in raport cu volumul de activitate, tinandu-se seama de specializarea judecatorului”.

Redam prevederile constitutionale invocate:

- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”

- art. 21 alin. 3: „Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”

- art. 73 alin. 3 lit. l: „Prin lege organica se reglementeaza: (…) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi”;

- art. 124: „(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.

(2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.

(3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”;

- art. 126 alin. 2: „Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege”.

Iata ce spune articolul 6, paragraful 1 din Conventia EDO:

„Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei”.