La o zi dupa ce Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei in privinta modului de constituire a completelor de judecatori, altele decat Completele de 5 de la ICCJ (click aici pentru a citi), presedintele Senatului Teodor Melescanu (foto) a formulat o actiune la CCR in legatura cu compunerea Completelor de 3 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Demersul a fost anuntat de Melescanu joi, 7 noiembrie 2019, printr-un comunicat de presa.

Concret, Teodor Melescanu acuza ca toate Completele de 3 judecatori de la instanta suprema au fost constituite cu incalcarea legii. Melescanu explica faptul ca aceste complete s-au format in baza unor norme stabilite arbitrar, prin Regulamentul de organizare si functionare al Inaltei Curi, nu prin lege, asa cum ar fi trebuit sa se intample. Practic, situatia nu difera deloc cu cea din cazul Completelor de 5 judecatori ICCJ, caz in care CCR a stabilit deja ca au fost constituite cu incalcarea legii de catre Inalta curte.

Iata comunicatul presedintelui Senatului Teodor Melescanu:

“In legatura cu sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, sunt de facut cateva precizari:

Inca din anul 2018, Curtea Constitutionala s-a pronuntat in privinta legalitatii constituirii unor complete la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, mai exact, completele de 5 judecatori abilitate prin lege sa judece inaltii demnitari ai statului. Cu aceasta ocazie, Curtea a aratat cu valoare de principiu, si in acord cu art.73 alin.3 lit.l) si art.126 alin.4 din Constitutia Romaniei, ca regulile privind organizarea si functionarea instantelor judecatoresti in general, si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul Romaniei, prin lege organica, poate stabili organizarea si functionarea instantelor de judecata, inclusiv modul de constituire a completelor de judecata. Aceasta, deoarece intr-un stat de drept european si democratic, justitia se infaptuieste numai prin lege si in numele legii.

Daca in privinta completelor de 5 judecatori, Curtea Constitutionala a stabilit ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Regulamentul de organizare si functionare administrativa pe care l-a adoptat a adaugat in mod nepermis la lege, in privinta completelor de 3 judecatori, toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite in mod arbitrar, prin suszisul Regulament, de cea mai inalta instanta de judecata a tarii, cea care ar fi trebuit sa fie un exemplu de respectare a legii.

Acest lucru a fost semnalat la inceput de unele instante din tara care au admis exceptiile de neconstitutionalitate ale unor justitiabili, sesizand Curtea Constitutionala cu aceasta problema.

In acelasi sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizari venite din partea cetatenilor si a sesizat la randul sau, Curtea Constitutionala, in legatura cu problema constituirii completelor de 3 judecatori.

Prin urmare, era de datoria mea, ca presedinte al Senatului, camera decizionala in procedura parlamentara a adoptarii legii organice privind organizarea si functionarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conform art.75 alin.1 si alin.3 din Constitutia Romaniei, sa sesizez Curtea Constitutionala in legatura cu acest conflict juridic de natura constitutionala.

Aceasta cu atat mai mult cu cat potrivit art.16 din Constitutia Romaniei, cetatenii sunt egali in fata legii si nimeni nu este mai presus de lege”.