Presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cristina Tarcea (foto) refuza sa explice modul in care a fost numita in functia de sefa a structurii de securitate a instantei supreme, pozitie din care coordoneaza toata activitatea privind mandatele de siguranta nationala dispuse in dosare. Tarcea, denumita “securista suprema” tocmai pentru calitatea de sefa a structurii de securitate a ICCJ, pur si simplu nu doreste sa dea detalii despre cum a ajuns in aceasta functie, pretinzand ca asemenea informatii nu pot fi facute publice.

Lumea Justitiei a solicitat la finele anului trecut Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa precizeze data la care Cristina Tarcea a fost numita in functia de sefa a structurii de securitate, precum si actul in baza caruia s-a facut aceasta numire. Raspunsul a venit in 3 ianuarie 2019, fara sa ne fie puse insa la dispozitie informatiile pe care le-am cerut. Asta pe motiv ca ele ar fi exceptate de la accesul liber al cetatenilor. In refuzul sau, Inalta Curte a invocat art. 12 lit. b din Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, potrivit caruia se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor:

“Informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, potrivit legii”,

si art. 8 din Hotararea de Guvern 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, care stabileste ca:

“In listele cu informatii secrete de serviciu vor fi incluse informatiile care se refera la activitatea unitatii si care, fara a constitui, in intelesul legii, secrete de stat, nu trebuie cunoscute decat de persoanele carora le sunt necesare pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, divulgarea lor putand prejudicia interesul unitatii”.

Cu alte cuvinte, data si actul prin care Cristina Tarcea a fost desemnata ca sefa a structurii de securitate reprezinta fie informatie privind deliberarile autoritatilor, fie informatie secret de serviciu.

Iata fragmentul din raspunsul ICCJ in care ni se refuza informatiile solicitate in legatura cu modul in care Cristina Tarcea a ajuns sefa structurii de securitate:

“In legatura cu alte informatii referitoare la data si actul in baza caruia presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost numit in functia de sef al Structurii de securitate din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, va facem cunoscut ca, potrivit dispozitiilor art. 12 lit. (4) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, coroborate cu dispozitiile art. 8 din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate din Romania din 13.06.2002, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin H.G. nr. 585/2002, acestea nu pot fi aduse la cunostinta publicului”.

Fabulos: Tarcea a transformat Colegiul de conducere al ICCJ in consiliu de administratie

Totusi, in raspunsul acordat Lumea Justitiei, Inalta Curte a incercat o explicatie privind modul in care Cristina Tarcea a ajuns sefa structurii de securitate, functie care pana la preluarea de catre aceasta a conducerii ICCJ era detinuta de vicepresedintii instantei supreme. Instanta suprema nu a facut insa altceva decat sa se afunde si mai mult pe acest subiect.

Astfel, ICCJ arata ca potrivit art. 41 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, in cadrul autoritatilor si institutiilor care detin informatii clasificate functioneaza compartimente speciale pentru evidenta, prelucrarea, procesarea, pastrarea, manipularea si multiplicarea acestora, respectivul compartiment subordonandu-se conducatorului institutiei. De asemenea, ICCJ face trimitere la art. 29 alin. (4) din Hotararea Guvernului 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, care stabileste ca:

“Seful structurii de securitate, respectiv functionarul de securitate, este un adjunct al conducatorului persoanei juridice sau un membru al consiliului de administratie al unitatii”.

Deci nicaieri in articolul indicat de ICCJ nu se mentioneaza ca structura de securitate este condusa direct de seful institutiei, ci dimpotriva: se indica un adjunct sau membru al consiliului de administratie. De altfel, trebuie amintit ca pana la venirea Cristinei Tarcea la conducerea ICCJ, sefii structurii de securitate au fost vicepresedintii instantei supreme - in ultimii ani, judecatorii Rodica Aida Popa, Ionut Matei si Iulian Dragomir. Nici macar Livia Stanciu nu se facuse pe ea insasi sefa structurii de securitate (vezi facsimil 1 si 2).

Cum explica insa ICCJ raportat la articolul din HG 585/2002 numirea Cristinei Tarcea ca sefa a structurii de securitate? Intr-un mod fabulos, am spune noi, transformand Colegiul de conducere al Inaltei Curti in consiliu de administratie:

“Astfel, in conformitate cu dispozitiile legale aratate, la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza Structura de securitate, in vederea gestionarii informatiilor clasificate, in conditiile legii, structura organizata prin ordin al presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si subordonata acestuia, conform legii, care, asa cum se arata in dispozitiile art. 29 alin. (4) din Hotararea nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, este membru al consiliului de administratie al unitatii, respectiv al Colegiului de conducere”.

Si asa sa fie, Colegiul de conducere sa reprezinte de fapt consiliu de administratie, raman urmatoarele intrebari:

- cum se face ca tocmai Cristina Tarcea a devenit sefa structurii de securitate a ICCJ dintre toti membrii “consiliului de administratie”, adica dintre toti ceilalti judecatori din Colegiul de conducere al ICCJ?

- de ce a fost aleasa Cristina Tarcea sa conduca structura de securitate, desi orice alt judecator din asa-zisul “consiliu de administratie” o putea face?

- cine a desemnat-o pe Cristina Tarcea ca sefa a structurii de securitate si in baza carui act?

Regulamentul ICCJ indica vicepresedintele ca sef al structurii de securitate

Interesant este ca judecatorul de la Inalta Curte care trebuie sa ocupe functia de sef al structurii de securitate este clar indicat chiar in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa. Mai exact, in persoana vicepresedintelui instantei supreme.

Iata ce se prevede la art. 15 alin. (2) din Regulamentul ICCJ:

“Unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie conduce structura de protectie a informatiilor clasificate a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, constituita prin ordin al presedintelui in vederea exercitarii atributiilor prevazute in Hotararea Guvernului nr. 585/2002, cu modificarile si completarile ulterioare”.

E drept, in acelasi Regulament ICCJ, la art. 8 alin. (3) se arata ca “presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie poate exercita direct oricare dintre atributiile ce revin vicepresedintilor si presedintilor de sectii, potrivit prezentului regulament”. Totusi, preluarea atributiilor se face in mod normal doar cand vicepresedintele se afla in imposibilitatea de a isi exercita activitatea, nu doar ca asa doreste sefa ICCJ.

In final, sa amintim ca in calitate de sefa a structurii de securitate, Cristina Tarcea a respins pe banda rulanta declasificarea incheierilor in baza carora au fost emise mandatele de siguranta nationala, permitand practic judecarea oamenilor pe acte secrete.

Prezentam raspunsul acordat Lumea Justitiei de Inalta Curte de Casatie si Justitie: