SECURISTA SUPREMA (III) – Sefa structurii de securitate a Inaltei Curti Cristina Tarcea a refuzat accesul unui inculpat la incheierile ICCJ prin care s-au autorizat interceptari pe siguranta nationala. Tarcea a cerut Curtii de Apel Ploiesti sa faca referat in care sa explice de ce solicita declasificarea incheierilor. Dupa ce a demarat procedura de declasificare, sefa ICCJ a hotarat respingerea solicitarii cu motivatia ca “poate genera prejudicii pe linie de securitate nationala” (Documente)

Scris de: George TARATA

23.09.2018 12:45
Vizualizari: 17445

Prezentam o noua proba ca dreptul la un proces echitabil continua sa fie sfidat in Romania de la cel mai inalt nivel. Lumea Justitiei face noi dezvaluiri despre modul in care presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Cristina Tarcea (foto), accepta ca romanii sa fie judecati pe acte secrete, la care nu au acces. In calitate de sefa a structurii de securitate a instantei supreme, Cristina Tarcea a refuzat accesul unui inculpat la incheierile Inaltei Curti care au stat la baza emiterii unor mandate de interceptare pe siguranta nationala.


Cristina Tarcea a respins o cerere facuta de Curtea de Apel Ploiesti intr-un dosar aflat in faza de camera prelimara, in care un inculpat a fost trimis in judecata pentru pretinse fapte de coruptie de celebra “Unitate Haules” DNA Ploiesti. Desi i-a fost solicitata declasificarea incheierilor ICCJ de catre Curtea de Apel Ploiesti, Cristina Tarcea a nu a fost de acord cu motivatia ca daca ea se aproba pot fi generate “prejudicii pe linie de securitate nationala” (vezi facsimil 1). Interesant este ca refuzul Cristinei Tarcea a venit dupa ce a pus Curtea de Apel Ploiesti sa explice de ce solicita declasificarea, dar si dupa ce in prealabil a anuntat ca a fost demarata procedura de declasificare.

Curtea de Apel Ploiesti a cerut declasficarea, Tarcea a vrut referat

Iata cum s-au desfasurat evenimentele. In 23 februarie 2018, Curtea de Apel Ploiesti a trimis o adresa Inaltei Curti de Casatie si Justitie in care a cerut urmatoarele (vezi facsimil 2):

-declasificare incheierii ICCJ in temeiul careia s-a emis mandatul de siguranta nationala 005176/24.07.2013;

-declasificarea incheierii ICCJ in temeiul careia s-a emis mandatul de siguranta nationala 005176/01.08.2013;

In 27 februarie 2018, Curtea de Apel Ploiesti a primit raspuns din partea sefei structurii de securitate a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea. Nu insa in sensul trimiterii incheierilor declasificate. Mai exact, Tarcea a instiintat Curtea de Apel Ploiesti ca pentru a fi declasificate incheierile trebuie sa faca un referat in care sa explice de ce solicita acest lucru (vezi facsimil 3):

Pentru a da curs cererii dumneavoastra, va solicitam sa ne inaintati un referat din care sa rezulte necesitatea declasificarii incheierilor, precum si oportunitatea folosirii acestora ca mijloc de proba, in vederea aprecierii asupra declasificarii in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 182/2002”.

Curtea de Apel Ploiesti s-a conformat, astfel ca in 7 martie 2013 a trimis catre ICCJ referatul cerut de Tarcea, in care explica de ce a solicitat declasificarea incheierilor ICCJ (vezi facsimil 4):

Va invederam ca la momentul la care s-a incuviintat emiterea unei adrese catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care sa se solicite declasificarea si inaintarea acestor incheieri, s-au avut in vedere urmatoarele:

-la dosarul de urmarire penala se regasesc nu numai cele doua mandate emise in temeiul Legii nr. 51/1991, ci si procese verbale prin care a fost redat continutul unor convorbiri si comunicari telefonice interceptate, dar si rezultatul fotografierii unor intalniri, activitati care se retine ca au avut drept temei mandatele sus-mentionate;

-aceste fotografii, convorbiri si comunicari telefonice interceptate sunt enumerate in continutul rechizitoriului printre mijloacele de proba pe care se fundamenteaza dispozitia de trimitere in judecata a inculpatului;

-prin incheierea pronuntata de judecatorul de camera preliminara din cadrul Curtii de Apel Ploiesti in 23.02.2018 in prezenta cauza, s-a incuviintat cererea contestatorului-inculpat de a se emite o adresa catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care sa se solicite declasificarea si comunicarea acestor incheieri, intrucat a fost apreciata ca pertinenta, dat fiind stadiul actual al procesului penal, care se afla in faza camerei preliminare, contestatorul-inculpat urmarind verficiarea respectarii legalitatii in cadrul procedurilor care au premers adoptarea si punerea in executare a unor masuri care au constituit intruziuni in viata privata a contestatorului-inculpat, si care au generat, potrivit pozitiei acuzarii, elemente de fapt pe care s-a fundamentat solutia de trimitere in judecata a contestatorului-inculpat”.

Tarcea a demarat procedurile, dupa care a respins declasificarea

Peste 20 de zile, in 27 martie 2018, sefa structurii de securitate a ICCJ Cristina Tarcea a raspus Curtii de Apel Ploiesti, pe care a informat-o ca a fost demarata procedura de declasificare a incheierilor ICCJ (vezi facsimil 5):

Va aducem la cunostinta ca in baza dispozitiilor Legii nr. 182/2002 a fost demarata procedura de declasificare a incheierilor in temeiul carora au fost emise mandatele nr. 005176/24.07.2013 si nr. 005176/01.08.2013”.

Totusi, in pofida demararii procedurii de declasificare, cererea Curtii de Apel Ploiesti a fost in cele din urma respinsa. Printr-un raspuns acordat in 11 aprilie 2018, sefa structurii de securitate a ICCJ Cristina Tarcea a transmis Curtii de Apel Ploiesti ca declasificarea incheierilor prin care s-au autorizat interceptari pe siguranta nationala a fost respinsa, pe motiv ca poate fi pusa in pericol siguranta nationala (vezi facsimil 6):

In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca emitent al incheierilor a apreciat ca declasificarea acestora poate genera prejudicii pe linie de securitate nationala in ceea ce priveste conspirarea surselor secrete umane si tehnice, precum si a metodelor si mijloacelor subsumate activitatii de informatii”.

Judecata cu incalcarea Deciziei CCR

Asadar, iata cum in Romania anului 2018, tara care se pretinde stat de drept, oamenii continua sa fie judecati pe baza de acte secrete, iar totul se intampla cu acceptul presedintei Inaltei Curti Cristina Tarcea, cu incalcarea grava a dreptului la un proces echitabil. Caci, asa cum Conventia Europeana a Drepturilor Omului precizeaza la art. 6, “Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa”.

Pe de alta parte, refuzul Cristinei Tarcea de a declasifica incheierile care au stat la baza emiterii mandatelor de interceptare pe siguranta nationala este cel putin ciudat daca avem in vedere Decizia 91 din 28 februarie 2018 a CCR, care a stabilit ca sintagma “aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani”, din art. 3 lit. f) din Legea 51/1991 privind securitatea nationala este neconstitutionala. Or, inculpatul din cazul de fata a fost interceptat inclusiv in baza art. 3 lit. f) din Legea 51/1991 a carui prevedere a fost declarata neconstitutionala.

De asemenea, aceeasi Decizie CCR stabileste un lucru extrem de important. Si anume ca “savarsirea unor infractiuni determinate, precum cele de coruptie, sau cele contra patrimoniului nu vor putea fi calificate drept o amenintare la adresa securitatii nationale” si ca “dispozitiile legii privind securitatea nationala nu confera calitatea de proba/mijloc de proba datelor si informatiilor rezultate din activitati specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”. Or, Curtea de Apel Ploiesti in adresa in care cerea declasificarea incheierilor ICCJ preciza cat se poate de clar faptul ca activitatile rezultate in urma punerii in executare a mandatelor de interceptare pe siguranta nationala reprezinta mijloace de proba: “Aceste fotografii, convorbiri si comunicari telefonice interceptate sunt enumerate in continutul rechizitoriului printre mijloacele de proba pe care se fundamenteaza dispozitia de trimitere in judecata a inculpatului”.

Avand in vedere toate aceste lucruri, este limpede in opinia noastra ca avem de-a face cu un dosar construit pe probe nule, conform Deciziei CCR, insa cu toate acestea Inalta Curte, prin sefa structurii de securitate Cristina Tarcea, a refuzat declasificarea unor documente esentiale pentru deznodamantul cauzei.

Si la final, ne intrebam din nou daca nu cumva avem de-a face cu o imixtiune in activitatea altui judecator, cu o obstructionarea aflarii adevarului, si daca nu cumva Cristina Tarcea nu trebuia sa faca altceva decat sa aprobe declasificarea ceruta, astfel incat inculpatul sa aiba dreptul la un proces echitabil, nu sa fie judecat pe acte secrete.

In acest sens, Lumea Justitiei solicita Inspectiei Judiciare declansarea unor verificari fata de Cristina Tarcea in urma carora sa fie date raspunsurile la toate aceste intrebari.

*Cititi aici Securista Suprema (I)

*Cititi aici Securista Suprema (II)

Comentarii

# Raul date 23 September 2018 14:09 +24

'PESTELE DE LA CAP SE IMPUTE.Doamna TARCEA reprezinta cel mai mare pericol pentru democratia din Romania de astazi. Ceea ce face doamna Tarcea in prezent, este mai grav decat tot ceea ce a facut DNA. Daca la sefia PICCJ erau numite persoane cu respect pentru CONSTITUTIA ROMANIEI, nu existau abuzuri ale DNA. Doamnele Stanciu si Tarcea, trebuie sa fie trase la raspundere penala, este singura sansa pentru Romania. Mai apoi, ceilalti.

# DODI date 23 September 2018 17:59 +5

Păi cel mai mare ”prejudiciu pe linie de securitate națională” este chiar securista acoperită tarcea!!!! Ea este dovada supremă că sistemul nu a murit și că se zbate de chinurile morții să nu o facă. La reanimarea sistemului contribuie din plin și netrebnicul de la Cotroceni, ca o plată pentru alegerea sa ilegală.

# dormeanu date 23 September 2018 20:35 +2

Evident ca ,Tarcea este o bandita fascista care distruge statul roman fara sa miste un deget impotriva celor care arunca kokteiluri molotov! Huuo justitia romana care tine cu fascistii in frunte cu jaka rosie!

# ^^ date 23 September 2018 14:43 +2

Eu cred ca Tarcea s-a dus frumos la SRI si SRI a zis "Mmmnu". Simplu.

# Popescu Adriana date 23 September 2018 15:20 +1

Draga dle reporter, nu m a mir pt ca si mie mi a fost inscenat accodentul aviatic din 30 decembrie 2007 de pe pista otopeniului, mi au fost sterse 2 convorbiri telefonice date de pe telefonul meu personal pe telefon platit de romatsa pt sefi cu abonament business si degeaba am scris la voi, mai nou antenele lauda romatsa care colcaie de basisti despre ce face.Ce tara, ce drepturi civile, ce securitate mationala?Ce se intampla aici e securitate particulara pt securisti si prietenii lor.

# escu date 23 September 2018 17:39 +5

Tarcea dezamăgește din ce în ce mai mult. Sunt tare curios ce o mână în demersurile din ultimele luni. Are cumva ceva de ascuns, șantajul fiind cât casa? Nu m-ar mira să aflăm aspecte picante din viața sa, inclusiv fotografii compromițătoare. Oare acestea or fi în arhiva lui Ponta?

# Korel Drav date 24 September 2018 00:08 +1

Comunisra securistă Tarcea trebuie să zboare foarte repede de mână cu Lazăr!

# un mizantrop date 24 September 2018 11:24 +1

Pe langa faptul ca vaneaza, la concurenta cu Kovesi, sau impreuna cu ea, o sinecura la CC?! Raspunsul ar fi la CNSAS, sau la arhiva SIPA, dar, cine sa caute... In primul ei interviu, ca vedeta, adica "nimeni in drum" cocotata in copac, a scapat "porumbelul", incercand sa se dea dizidenta, sa nu cumva sa faca cineva vreo legatura intre ea si cariera comunista, a spus ca i-a fost greu, dat fiind "dosarul" de chiabur al bunicului...pai, asta e raspunsul, cu "dosar" n-aveai ce cauta la "drept" decat daca erai "recrutat", restul e praf in ochii hastagistilor...

# santinela date 24 September 2018 07:55 0

Asa-i structurata o TUTA,adica sa fie sluga ordinara si nemernica. Ea isi intoarce serviciile pentru faptul ca a fost PUSA in aceasta functie. Ea si multi ca ea, din sistem ,ar trebui alergati pe strazi de catre justitiabili. Va veni si vremea aceea !

# un mizantrop date 24 September 2018 11:17 +1

E clar ca actioneaza la ordin, in prima faza a raspuns, confor, legii, apoi, dupa ce a cerut "clarificari" de la sefii reali, s-a razgandit. Nu vi se pare maxima nesimtirea acestor tradatori de neam si tara (au depus juramant pe Constitutie, unde important e cetateanul si drepturile lui!), sa invoce "apararea sigurantei nationale?! Astia nu stiu ("nu stiu si nu-i intereseaza") nici baza legala a "clasificarii", habar n-au ca e ilegala clasificarea unor documente de interes public, sau care aduc atingere drepturilor cetateanului, sau care ascund ilegalitati...numai pe asta si trebuie trimisi la taiat bilete la concertele Primariei, ca avem precedentul Pauker...

# Gilu date 24 September 2018 14:44 +3

Ce grad militar o avea babatia asta ? Generaleasa , cu siguranta ! Privita din profil , parca ar aduce cu Pantiusa - Pintilie ; am citit undeva ca infiase asta o fata ...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii