SELARU SI FRANCISCA I-AU PUS CAPAC LUI GHENA – Judecatorii ICCJ Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile au corijat-o pe colega lor Mariana Ghena pentru arestarea nelegala a avocatei Rodica Constantinovici si a unei gravide in 8 luni: “Circumstantele reale si contributiile infractionale nu justifica luarea masurii arestarii preventive”. Hotararea lui Selaru si Vasile a stat la baza condamnarii statului la daune pentru privarea nelegala de libertate dispusa de judecatoarea Ghena (Incheierea)

Scris de: George TARATA

07.11.2019 16:32
Vizualizari: 1678

Lumea Justitiei continua dezvaluirile despre cazul avocatei Rodica Constantinovici, arestata nelegal de judecatoarea Mariana Ghena din CSM (foto centru), pe vremea in care aceasta activa la ICCJ, masura care a provocat condamnarea statului roman la plata unor daune morale de 50.000 de lei. Este un caz care, dupa cum se stie, a agitat spiritele la nivelul CSM, Consiliul emitand deja doua comunicate de infierare a publicatiei noastre, iar sefa CSM Lia Savonea sesizand in paralel Inspectia Judiciara pentru pretinsa afectare a “independentei si impartialitatii” Marianei Ghena. Practic, in loc sa isi dea demisia de urgenta din CSM si magistratura, Mariana Ghena a ales sa pozeze in victima a presei si sa foloseasca institutia la care lucreaza si la care este platita din banii contribuabililor (inclusiv din banii nostri) pentru a-si spala imaginea. Iar CSM a inteles ca cel mai intelept este sa ne acuze ca am depasit dreptul la libera exprimare, ca am folosit limbaj nepermis sau ca am adus atingere probitatii profesionale a aceleasi Ghena.


Totusi, acuzatiile CSM sunt de fapt simple alegatii, caci nu am facut altceva decat sa prezentam decizia Curtii de Apel Bucuresti de condamnare a statului roman pentru privarea nelegala de libertate dispusa de Mariana Ghena, decizie ramasa definitiva conform unui raport ICCJ in care se arata ca ce a facut Ghena a fost eroare judiciara (click aici pentru a citi). O realitate pe care Ghena nu o poate contesta, indiferent cate actiuni face, asa cum nu poate contesta nici ca aruncat dupa gratii o femeie insacrinata in 8 luni, o femeie care in ochii ei era o simpla inculpata. De asemenea, am devoalat actiunea Marianei Ghena impotriva judecatorilor de la Curtea de Apel Bucuresti care au pronuntat decizia care o poate transforma in subiectul unei actiuni in regres (click aici pentru a citi), aceste din urma dezvaluiri fiind facute tocmai pentru apararea independentei judecatorilor atacati de Ghena. Caci in opinia noastra este inadmisibil ca un judecator, care in plus este si membru CSM sa nu respecte o decizie a instantei si sa le faca actiuni disciplinare unor colegi, totul intamplandu-se chiar in perioada in care la Inalta Curte se judeca recursul la decizia de condamnare a statului roman din cauza Marianei Ghena.

Pentru ca opinia publica sa aiba tabloul complet in acest caz, Lumea Justitiei prezinta in editia de astazi un fragment din hotararea care a stat la baza deciziei Curtii de Apel Bucuresti de condamnare a statului roman la plata unor daune de 50.000 lei catre avocata Rodica Constantinovici arestata nelegal de Mariana Ghena. O hotarare care confirma ca judecatoarea Mariana Ghena a dispus o masura care nu se justifica atunci cand a hotarat arestarea preventiva a avocatei Constantinovici, dar si a fostei sefe ANRP Crinuta Dumitrean insarcinata in 8 luni. Foarte important, hotararea despre care vorbim a fost data chiar de doi colegi ai Marianei Ghena de la Inalta Curte, si nu orice fel de colegi, ci de doi magistrati care de-a lungul timpului au dat solutii pe placul DNA: judecatorii ICCJ Horia Valentin Selaru (foto dreapta), fost consilier al Laurei Kovesi, si Francisca Vasile (foto stanga).

Suntem curiosi ce va mai putea spune Mariana Ghena, cum se va mai victimiza ea, si ce sesizare va mai face sefa CSM Lia Savonea dupa ce vor citi argumentele judecatorilor Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile prin care se confirma ca arestarea avocatei Rodica Constantinovici, a unei femei insarcinate in 8 luni si a altor inculpati a fost nejustificata.

Selaru si Vasile au infundat-o pe Ghena

Motivarea judecatorilor Selaru si Vasile prin care o corijeaza pe Mariana Ghena nu este deloc ampla. Ea se intinde doar pe cateva randuri. Astfel, retinuti de DNA, avocata Rodica Constantinovici, sefa ANRP Crinuta Dumitrean insarcinata in 8 luni si alti inculpati au fost arestati preventiv de judecatoarea Mariana Ghena in noaptea de 27 spre 28 noiembrie 2015, prin incheierea nr. 919 din dosarul 4303/1/2015. Aruncati dupa gratii, Rodica Constantinovici si ceilalti au formulat contestatie impotriva incheierii Marianei Ghena, aceasta fiind solutionata in 10 decembrie 2015, de judecatorii ICCJ Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile. Prin incheierea nr. 259/C din dosarul 4305/1/2015, cei doi au dispus eliberarea din arest a inculpatilor arestati de Mariana Ghena si plasarea lor sub control judiciar.

Foarte important insa: judecatorii ICCJ Selaru si Vasile nu au inlocuit o masura preventiva cu o alta mai blanda, ci au desfiintat in totalitate incheierea de arestare a Marianei Ghena si, rejudecand, au respins cererea de arestare formulata de DNA. Iar in hotararea de desfiintare a masurii arestarii preventive, Selaru si Vasile scriu negru pe alb ca masura dispusa de Mariana Ghena a fost una nejustificata si nesustinuta de probele administrate pana la acel moment. Or, tocmai aceasta motivare demonstreaza caracterul nelegal al privarii de libertate dispuse de Mariana Ghena, asa cum au stabilit judecatorii Curtii de Apel Bucuresti Anca Mihaela Median si Dumitru Marcel Gavris, cei pe care Ghena i-a atacat cu actiune la Inspectia Judiciara.

Iata fragmentul din incheierea judecatorilor ICCJ Horia Valentin Selaru si Francisca Vasile in care se constata ca arestarea preventiva a avocatei Rodica Constantinovici, a unei gravide in 8 luni si a altor inculpati a fost nejustificata (la finalul articolului prezentam si motivarea Marianei Ghena pentru arestarea acestora):

“In ceea ce priveste temeinicia acuzatiilor formulate impotriva contestatorilor inculpati, se apreciaza ca probele administrate sunt suficiente pentru a sustine suspiciunea rezonabila a desfasurarii de catre acestia a unei activitati ilicit penale. Circumstantele reale si contributiile infractionale astfel cum sunt in prezent conturate nu justifica insa luarea masurii arestarii preventive. In mod real datele contiunte de probatoriile administrate pana in prezent nu dovedesc supraevaluarea cu intentie a imobilului si limita certa a acestei supraevaluari. De altfel supraevaluarea cu buna stiinta este esenta acuzatiei, este elementul ce distinge intre infractiunile de abuz in serviciu si neglijenta in serviciu, iar nivelul supraevaluarii este util pentru dovedirea laturii subiective si gradului de pericol social concret al faptei. Aceste aspecte legate de probatoriul necesar si util distinctiei in cadrul infractiunilor de serviciu in ceea ce priveste actele ilicit penale desfasurate la nivelul ANRP-CCSD au fost evaluate si sustinute si prin incheierea nr. 23/C din 17 februarie 2015, ds. Nr. 645/1/2015”.


Si acum cititi fragmente din incheierea judecatoarei Mariana Ghena prin care a dispus arestarea avocatei Rodica Constantinovici, a unei gravide in 8 luni si a altor inculpati:

Judecatorul de drepturi si libertati constata ca in cauza exista probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit infractiunile pentru care sunt cercetati, in acceptiunea dispozitiilor art. 97 alin. 1 C.pr.pen.

In sensul art. 97 din Codul de procedura penala, constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal.

In ceea ce priveste notiunea de 'suspiciune rezonabila' ca persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, judecatorul de drepturi si libertati releva faptul ca in absenta unei definitii ori a unor criterii de stabilire a acestui caracter rezonabil care sa fie prevazute de noul cod, ea trebuie interpretata in sensul stabilit de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului privitoare la existenta unor date, informatii care sa convinga un observator obiectiv si impartial ca este posibil ca persoana cercetata sa fi savarsit infractiunea de care este acuzata.

(…)

Raportat la cele aratate, judecatorul de drepturi si libertati de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, analizand actele si lucrarile dosarului, constata ca in cauza de fata exista probe suficiente pentru a justifica si a face verosimila presupunerea rezonabila ca inculpatii au savarsit faptele pentru care sunt cercetati si in legatura cu care s-a propus luarea masurii arestarii preventive.

Din analiza coroborata a intregului material probator administrat pana in acest moment procesual, respectiv Raportul Curtii de Conturi nr. 10 din 10.19.2013, Raportul de control al Primului Ministru, declaratiile martorilor Munteanu Sorin Dinescu Diana, Neamtu Viorica, Stancu Angelica, Daia Ana-Maria, Petrescu Simona, declaratiile suspectilor, declaratiile inculpatilor, documente ridicate de la ANRP si inscrisurile atasate dosarului, rezulta imprejurarile faptice relevate de organul de urmarire penala.

(…)

Fata de toate considerentele expuse, tinand seama de faptul ca specificul procedurii reglementate de art. 223 C.pr.pen. si exigentele prezumtiei de nevinovatie legitimeaza in acest stadiu procesual, asa cum s-a aratat, doar o evaluare a 'probelor din care rezulta suspiciune rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiune' raportat la exigentele art. 5 paragraful 1 lit. c din Conventia europeana a drepturilor omului care statueaza asupra legitimitatii arestarii preventive atunci cand 'exista motive verosimile de a banui ca (persoana arestata sau retinuta) a savarsit o infractiune' de comitere a unor fapte prevazute de legea penala, judecatorul de drepturi si libertati constata indeplinita prima conditie analizata, in cauza fiind administrate pana in acest moment procesual suficiente probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit faptele de care sunt acuzati.

In acest sens, jurisprudenta CEDO a statuat ca pentru justificarea arestarii sau detinerii preventive nu se poate pretinde ca realitatea si natura infractiunii de care cel interesat este banuit ca a savarsit-o sa fie deja stabilite, pentru ca aceasta reprezinta scopul fazei de urmarire penala; faptele care au dat nastere la banuieli concrete care au justificat arestarea unei persoane nu trebuie sa fie de acelasi nivel cu acelea necesare pentru justificarea unei condamnari, acestea urmand a fi probate in faza ulterioara urmaririi penale angajata impotriva persoanei retinute.

De asemenea, nu se impune ca autoritatea care dispune arestarea sa fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completa (in momentul arestarii sau in timpul retinerii provizorii, care este limitata in timp) ci pentru ca banuielile sa fie plauzibile, legitime este suficient sa existe fapte sau informatii de natura a convinge un observator obiectiv ca persoana in cauza a comis o infractiune.

(…)

Cat priveste verificarea cerintei subsecvente a textului legal mai sus enuntat (art. 223 alin. 2 C.pr.pen.), respectiv, privarea de libertate a inculpatului este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, in analiza sa, judecatorul de drepturi si libertati se raporteaza, pe de o parte, la criteriile enuntate chiar de legiuitor, respectiv, gravitatea faptei presupus savarsite, modul si circumstantele de comitere a acesteia, anturajul si mediul din care provine inculpatul, antecedentele sale penale, alte imprejurari privitoare la persoana sa.

(…)

Or, faptele presupus savarsite de inculpti, asa cum au fost relevate in precedent, sunt de natura sa provoace o puternica rezonanta in cadrul societatii, in mod special in contextul socio-economic actual.

In consecinta, lipsa unei reactii prompte a sistemului judiciar si lasarea inculpatilor in libertate la momentul procesual de fata ar induce perturbari grave ale disciplinei publice, ale respectului fata de lege, stimuland temerea colectiva ca justitia nu este eficienta impotriva unor fapte deosebit de periculoase.

Din aceasta perspectiva, judecatorul de drepturi si libertati constata, in primul rand, ca infractiunile cu privire la care s-a retinut anterior ca exista probe, sunt de o gravitate evidenta, date fiind: amploarea activitatii infractionale presupus desfasurate de catre un numar mare de persoane, curajul si determinarea cu care acestia au procedat in vederea inlesnirii/obtinerii unor venituri importante, prin incalcarea atributiilor de serviciu, cu consecinta prejudicierii grave a bugetului de stat.

In cauza, inculpatii sunt acuzati de savarsirea unor fapte de o gravitate sporita datorita modului de concepere si actiune, de implicare si desfasurare a activitatii infractionale.

Intr-un asemenea context, elementele ce tin de circumstantierea inculpatilor ori de nivelul participatiei lor penale efective sunt lipsite de relevanta in aprecierea, la acest moment, a necesitatii luarii masurii arestarii preventive.

Asumarea unui comportament manifest contrar normelor de drept lipseste de relevanta pozitiva imprejurarea ca inculpatii sunt persoane integrate familial si profesional, cata vreme nu releva garantii adecvate ca au asimilat in mod real necesitatea respectarii tuturor normelor de drept, inclusiv a celor destinate sa asigure buna desfasurare a procesului penal.

Cercetarile efectuate au evidentiat un asemenea 'modus operandi' care pune in lumina potentialul de periculozitate al inculpatilor, daca se are in vedere existenta mijloacelor folosite, modul de concepere si pregatire al activitatii infractionale, de multitudinea, de modul de operare, cu ajutorul unor persoane cu atributii si influente in mediul de actiune.

Avand in vedere si calitatea inculpatilor care ii obliga, a fortiori, la o conduita in respectul normelor si al dispozitiilor legale, tinand seama de atingerea adusa valorii protegiuite judiciar, judecatorul de drepturi si libertati constata ca se justifica aprecierea ca asemenea fapte si-au exercitat influenta negativa la nivelul ordinii sociale si impun o reactie ferma a autoritatilor, reactie ce presupune luarea masurilor necesare – in speta, privarea de libertate – pentru prevenirea pericolului vizat de ordinea publica si crearea unui echilibru necesar.

* Cititi aici integral incheierea judecatoarei ICCJ Mariana Ghena de arestare a avocatei Rodica Constantinovici

Comentarii

# carcotas date 7 November 2019 18:09 -1

cine doamne iarta-ma este avocata din oficiu simion petre carmen? oare e cea mai capabila din avocatura, cu SASE clienti deodata?! sau numele sau ii sare in ochi, aleatoriu,lu' tante de la barou care se ocupa de asistenta din oficiu… iar astia de la ICCJ nu par sa aiba vreo problema ca sase oameni, cu acuzatii diferite, cu situatii personale diferite, capata ACELASI avocat din oficiu. alooooo, baroul bucuresti!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii