Senatorul PSD Dan Sova: „Motivarea deciziei Curtii Constitutionale pe tema CSM ar putea crea in premiera un conflict institutional!”
Senatorul Dan Sova (foto) membru al Comisiei Juridice din Senat, membru al Biroului Permanent National al PSD si vicepresedinte al Comisiei de afaceri Europene a Parlamentului are 38 de ani. Este un avocat de succes, membru al Baroului Bucuresti, detine titlul de doctor in drept si preda in calitate de conferentiar la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti. Printre functiile politice pe care le mai detine in PSD se numara: prim-vicepresedinte al Organizatiei Judetene Olt si presedinte al Comisiei nationale de arbitraj si integritate morala. Senatorul Dan Sova a fost prezent marti in redactia Lumeajustitiei.ro pentru a ne acorda un interviu pe teme arzatoare, de mare actualitate ale Justitiei.
Evident, incepem prin a va intreba despre un subiect aflat la ordinea zilei, si anume scandalul dosarului de la Pitesti in care a fost arestat presedintele Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu. Ce trebuie sa inteleaga opinia publica din protestele PSD in acest caz? Protestele au vizat institutia arestului preventiv sau doar pozitia politica a lui Nicolescu?
Protestele nu au nicio legatura cu pozitia politica a lui Constantin Nicolescu, ci au legatura cu arestul preventiv. Problema PSD este legata de ideea libertatii individuale, a prezumtiei de nevinovatie si a conditiilor in care se poate dispune arestarea preventiva. Prezumtia de nevinovatie este reglementata de Constitutia Romaniei - art. 23 alin 11; de Declaratia Universala a Drepturilor Omului - art. 11; de Conventia Europeana a Drepturilor Omului- art. 6 alin 2 si de codul de procedura penala, art. 5, indice 2 si 66. Deci avem o consacrare constitutionala, internationala si procedurala a aceleiasi prezumtii. Pentru a infrange prezumtia de nevinovatie si a pune dupa gratii un om inainte de a ecista o hotarare de condamnare definitiva trebuie sa fie indeplinite conditiile indeplinite in art 148 Cod procedura penala, referitoare la pericolul public. Nu ma va putea convinge nimeni ca un om care a fost in politica prefect al judetului Arges, senator si de doua ori presedinte al CJ, iar in viata privata inginer si director la Dacia Pitesti, un om care si-a legat destinele de judetul Arges si este unul dintre cei mai respectati cetateni din aria respectiva poate fi pus pe acelasi plan de pericol public cu infractorii de drept comun. Avand in vedere ca PDL, prin d-na Monica Macovei, prin Legea 247/2005 a inteles sa supuna procurorii din Romania, integral, puterii executive, in acest context este firesc sa ne gandim ca este posibil ca actiunile parchetului sa aiba un substrat politic. Manifestarea publica a unei categorii sociale (membri PSD) cu privire la modul de actiune al parchetului intr-un caz concret este forma de manifestare transparenta a reactiei sociale fata de tratamentul penal, care reprezinta una din teoriiile de baza in dreptul penal, iar in fata exprimarii publice a membrilor PSD nu premierul, nu PDL si nici altcineva din sfera politica nu era chemat sa dea explicatii. Parchetul era cel care, printr-un raspuns public si clar, trebuia sa ridice valul de indoiala care exista cu privire la posibila sa influentare politica. In schimb, reactia DNA Pitesti a fost inexistenta, iar motivatia judecatorului hilara. In acest context, ne mentinem ideea ca nu este exclus ca actiunile parchetului sa fie influentate politic.
Avand in vedere argumentele pe care le-ati expus, legate de institutia arestului preventiv si prezumtia de nevinovatie, va intrebam de ce atunci cand s-a pus aceeasi problema care nu faceau parte din PSD nu ati reactionat cu aceeasi masura?
Raspunsul meu are doua parti. Atat eu personal, cat si ceilalti lideri ai PSD am spus de fiecare data la retinerea lui Dinu Patriciu, la arestarea lui Gigi Becali, a lui Dan Diaconescu, a lui Antonie Solomon, am subliniat ca punerea dupa gratii a unei persoane, fara o existenta unei hotarari definitive este o masura exceptionala, care nu se poate justifica decat in situatii exceptionale, pe care nu le-am regasit in nicuna din situatiile mentionate anterior. Dovada ca instantele au si eliberat, intr-un timp foarte scurt, in urma exercitarii cailor de atac. Persoane care nici in ziua de azi nu sunt condamnate prin vreo hotarare. Nu avem nimic de ascuns in aceasta privinta ca in perioada imediat urmatoare vom veni cu un proiect legislativ, care va reglementa mult mai strict institutia arestului preventiv. Aceasta initiativa vine in continuarea reformei facuta tot de PSD la modificarea Constitutiei in anul 2003, cand s-a luat dreptul de arestare preventiva de la procuror si a fost dat doar judecatorilor, pastrandu-se in sarcina procurorilor doar eventuala retinere. Continuarea reformei in sistemul judiciar penal inseamna reglementarea amanuntita a conditiilor in care poate opera arestul preventiv, cu precadere pentru infractiunile contra vietii si integritatii corporale. Pentru restul infractiunilor, masura cea mai dezirabila fiind interdictia de parasire a teritoriului national. A doua parte a raspunsului se refera la sustinerea publica a acestor persoane. Aici precizam ca PSD nu este un ONG. PSD este un partid politic, care isi exprima opiniile prin liderii sai, ceea ce nu presupune sustinerea publica a tuturor cetatenilor care au probleme cu parchetul. In privinta domnului Nicolescu ne-am asumat faptul ca arestarea domniei sale dincolo de o problema juridica este pentru noi este o problema emotionala. Nu putem fi de acord cu un asemenea tratament aplicat unuia dintre cei mai importanti lideri ai partidului a carui singura „greseala” este ca mentine PSD la peste 70% in judetul Arges.
Ce reprosati procurorilor DNA in aceste dosare in care recurg de fiecare data la solutia arestarii, nefiind de acord in niciun caz de om politic cu cercetarea lui in stare de libertate, in conditiile in care DNA inregistreaza an de an intre 20 – 50 de achitari, pentru care nu a raspuns nimeni?
Am trei reprosuri: Primul, ca nu termina cercetarea penala intr-un termen rezonabil, adica de maximum 6 luni pentru a trimite dosarul in instanta. Al doilea, e vorba de incalcarea Mecanismului de Cooperare si Verificare agreat de Comisia Europeana, care spune ca este interzis sa faci publice si sa faci publicitate in jurul cazurilor pe care le cercetezi. Or, nu reusesc sa-mi explic prezenta permanenta a stenogramelor din dosare in presa, si nici cum se face ca televiziunile se afla de dimineata la usa casei celui care urmeaza sa fie audiat la pranz. Al treilea tine de faptul ca procurorii nu-si explica public actiunile in asa fel incat sa ridice in mod neechivoc valul banuielii publice cu privire la faptul ca in activitatea lor ar actiona altfel decat conform legii si propriei constiinte.
Aveti atatia ani in avocatura, sunteti si senator al Romaniei. V-ati format desigur o opinie despre coruptia din sistemul judiciar care a conturat si influente ale unor colegi din avocatura asupra unor judecatori. Ca politician, ce masuri considerati ca ar trebui luate pentru diminuarea acestui flagel, care se manifesta din ce in ce mai acut si in Justitie?
Mi-am exprimat constant opinia si imi pastrez aceasta idee, in Justitie nu exista un flagel al coruptiei. Coruptia din Justitie poate fi un subiect de presa, dar nu o realitate. In mod evident, exista cazuri concrete, individuale, de judecatori sau procurori, acuzati sau dovediti (desi cei dovediti din cate stiu sunt doar doi in 20 de ani) ca fiind implicati in acte de coruptie, trafic de influenta, abuz in serviciu. Cred ca singura solutie este pur si simplu aplicarea legilor pe care deja le avem. Adica Inspectia Judiciara si CSM sa-si faca datoria, sa sanctioneze cazurile constatate si, mai mult decat atat, sa-si faca publica activitatea.
O alta problema arzatoare este cea a alegerilor CSM, fata de care CCR a decis ca hotararile Senatului de validare a rezultatului alegerilor sunt neconstitutionale. Inainte de a lua decizia avizarii candidatilor alesi pentru CSM, Comisia juridica a Senatului a verificat problemele de legalitate ale candidaturilor?
Da, Comisia juridica a verificat problemele de legalitate si a constatat ca nu exista nicio problema. Punct de vedere pe care personal mi-l voi mentine daca urmare a acestei decizii a Curtii Constitutionale se va cere din nou opinia Comisiei juridice. In opinia mea, Curtea Constitutionala nu se putea pronunta decat pe constitutionalitatea procedurii parlamentare. Atat! Intrucat orice alta problema legata de modul de aplicare de catre comisiile electorale sau de catre CSM a reglementarilor legale in materia acceptarii unor candidaturi si confirmarii ulterioare a mandatelor obtinute in urma alegerilor sunt chestiuni de competenta Sectiei de contencios-administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In opinia mea, cel mai probabil, Curtea Constitutionala va explica probabil argumentele pentru reluarea procedurii de validare si speram ca aceste argumente sa nu vina in concurs cu prevederi ale Regulamentului Senatului pentru a nu ne afla intr-un conflict institutional intre Senat si Curtea Constitutionala. In acest caz, imi este greu sa spun ce ar putea sa se intample, pentru ca un conflict institutional este de competenta Curtii Constitutionale, nu avem in 20 de ani un asemenea precedent si, in mod normal, nu s-ar putea pronunta in cauza decat magistratii care nu au luat parte la hotararerea care a generat conflictul, ceea ce, in mod evident, nu este posibil.
Se vehiculeaza informatia potrivit careia CSM va fi tras pe dreapta astfel incat actuala Putere sa anihileze aceasta institutie pana la aparitia viitoarei Constitutii, care se pregateste la Cotroceni, in care Consiliul va avea o alta configuratie, cu jumatate dintre membri din partea societatii civile. Cum vedeti Justitia in urmatoarele luni de zile sau poate mai mult, fara un CSM functional?
CSM este o institutie reglementata de Constitutia Romaniei. Daca in urma deciziei Curtii Constitutionale actualul CSM va deveni nefunctional, singura solutie este prelungirea prin lege a mandatului Consiliului anterior, constatandu-se o situatie exceptionala.
Se vorbeste tot mai des despre inegalitatea de arme in fata judecatii. In sensul ca procurorul are mai multe drepturi decat avocatul, acesta nefiind egalul apararii, ci dimpotriva, este considerat magistrat. Chiar si pozitia procurorului in sala de judecata este in dezavantajul apararii. Cum vedeti viitorul avocaturii in raport cu acuzarea?
As vrea sa precizez ca, din nefericire, avocatii nu au niciun drept. Toate drepturile sunt reglementate in favoarea invinuitului sau inculpatului. Momentan, Codul penal si de procedura penala sunt tributare ideii ca apararea este o chestiune subsecventa, nu foarte importanta, ponderea fortei juridicie si procedurale cazand pe acuzator. Aparatorul, cel putin in faza cercetarii penale, este redus aproape la un insotitor al invinuitului sau inculpatului. Din acest punct de vedere, in viitor va trebui sa fie vorba nu doar despre o modificare legislativa, ci de o schimbare radicala a sistemului, in care aparatorul sa aiba drepturi egale, in oglinda, cu acuzatorul. Si sa ne aflam intr-o situatie in care discutam despre avocatul inculpatului si avocatul statului (astazi procuror).
Se preconizeaza adoptarea unei raspunderi a magistratului pentru erorile judiciare si prejudiciile pe care le cauzeaza vicitmelor acestor erori. Cum vedeti raspunderea magistratului, astfel incat o asemenea masura sa nu afecteze libertatea sa de judecata, dar sa apere si drepturile partilor care ajung victime ale erorilor judecatoresti?
Mecanismul este simplu: raspunderea magistratilor nu poate depasi sfera raspunderii disciplinare sau profesionale. Orice alt tip de raspundere, pe de o parte va impiedica sa mai poata gandi obiectiv cazul respectiv, gandindu-se mai mult la ce sa pronunte ca sa nu raspunda, si va fi in mod evident o inepuizabila sursa de abuzuri. De cate ori cineva ar dori sa faca rau unui magistrat, ar putea invoca eroarea judiciara, cu atragerea raspunderii materiale sau penale. Tin sa precizez ca un asemenea tip de raspundere, care sa exceada raspunderii disciplinare sau profesionale nu exista in nici o tara a Uniunii Europene. Si aceasta pentru motivele invocate mai sus. Pentru a asigura repararea prejudiciilor materiale fondurile trebuie asigurate de bugetul de stat. Pentru bunul si simplul motiv ca magistratii se formeaza la o scoala a statului roman, acesta din urma devenind garantul bunei pregatiri profesionale a magistratului.
Ce opinie aveti despre noua hotarare gandita de Guvern pentru recalcularea pensiilor militare, dar si a tututor pensiilor speciale, dupa decizia Inaltei Curti pe acest subiect?
Este o ordonanta neconstitutionala, in primul rand pentru ca consacra revizuirea hotararilor irevocabile obtinute in instanta. In al doilea rand, incalca legislatia europeana pentru ca insista asupra principiului contributivitatii, care se regaseste pe pilonul II de pensii, repsectiv pensii facultative. Pe pilonul I se regaseste solidaritatea. In al treilea rand, noua ordonanta de guvern dispune in continuare scaderea unei parti a pensiilor militare incalcand atat deciziile curtii Constitutionale, care prevad ca recalcularea nu poate avea ca efect scaderea, cat si Legea 19/2000, chiar abrogata, care contine acest principiu si la care face trimitere la Legea 119/2010, dar mai ales incalca decizia Curtii care a consacrat ca fiind constitutionala Legea 119/2010 in masura in care recalcularea nu va avea ca efect scaderea pensiilor. Dupa aparitia legii de adoptare a acestei ordonante de urgenta o vom ataca la Curtea Constitutionala si daca noi nu vom avea succes din considerente politice, in mod cert vor avea succes individual pensionarii care vor contesta la Curtea Constitutionala noile decizii de pensii. Nu trebuie uitat faptul ca noua ordonanta de urgenta, dupa publicarea in Monitorul Oficial, poate fi atacata in contenciosul administrativ. Am convingerea ca va fi atacata, suspendata si anulata!
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# andrei 1 February 2011 19:22 +4
# hopp 2 February 2011 14:37 +2
Este unul dintre motivele pentru care nu votez PSD, dupa cum din cauza unor personaje nu votez nici PDL.
# Fistic 1 February 2011 20:27 +3
# Con FUCIUS 1 February 2011 20:38 -1
# avocatu 1 February 2011 21:01 -12
# Curiosu 2 February 2011 12:04 +5
# asistentu 2 February 2011 14:50 -2
# livres 2 February 2011 14:51 -2
# vivi pescaru 2 February 2011 22:47 +7
# pompiliu bota 3 February 2011 02:47 -1
# vivi pescaru 3 February 2011 11:13 +3
# totti 3 February 2011 16:19 +1
# vivi pescaru 3 February 2011 21:43 +2
# mihaela munteanu 13 February 2011 18:40 -3
# anonimus 13 February 2011 22:34 0
" Demagoaga" poti sa fii!Tanar politician, auzi!