SENATUL VREA SA DEA PUTERI NEBANUITE AVOCATILOR. NOTARII SUNT IN PERICOL – Prim-vicepresedintele UNNPR Doina Rotaru denunta propunerea legislativa prin care avocatul obtine dreptul de a certifica inscrisuri: "Intentia promotorilor propunerii este sa extinda in favoarea avocatilor intreaga gama de acte supuse in prezent autentificarii de catre notari... Stratagema urmareste ca activitatea avocatiala, in privinta competentei de a intocmi acte, sa se poata desfasura in paralel cu cea notariala"

Scris de: Elena DUMITRACHE

25.06.2020 11:03
Vizualizari: 4580

Senatul pune paie pe foc in sistemul judiciar. Avocatii ar putea in curand sa aiba dreptul de a certifica anumite inscrisuri pe care doar notarii publici si personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare ale Romaniei din strainatate le puteau autentifica. Actul intocmit de avocat ar urma sa fie denumit "act certificat de avocat", ar urma sa aiba "forta probanta a actului autentic", aceasta desi avocatul nu face parte dintre profesionistii care pot certifica un inscris.


 

Situatia existenta la Senat, unde se afla in prezent propunera legislativa nr. B338/16.VI.2020, este atent analizata de prim-vicepresedinte al Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania (UNNPR), notarul public Doina Rotaru (foto), intr-un punct de vedere transmis Lumea Justitiei.

In cuprinsul analizei facute de prim-vicepresedintele UNNPR Doina Rotaru sunt transate astfel toate prevederile cuprinse in proiectul legislativ, liderul Notarilor Publici semnaland faptul ca "actul certificat de avocat" propus de senatorii nu este prevazut in Codul de procedura civila, la capitolul referitor la mijloacele de proba.

Mai mult, arata notarul public Doina Rotaru, prin acest proiect, initiatorii au redefinit activitatea avocatului, "care inceteaza sa fie doar profesionistul competent sa asiste sau sa reprezinte persoane fizice si juridice, ci devine un veritabil agent instrumentator al procedurii de certificare a unor inscrisuri".


In luarea de pozitie, extrem de binevenita din punctul nostru de vedere, fata de proiectul legislativ din Senat, prim-vicepresedintele UNNPR arata astfel care ar urma sa fie inscrisurile "autentificate" de avocati, precum si efectele propunerilor senatorilor.


Publicam in continuare considerentele prim-vicepresedintelui UNNPR, Doina Rotaru, in legatura cu propunerea legislativa privind modificarea si completarea unor acte normative inregistrata la Senatul Romaniei sub nr. B338/16.VI.2020:


"Prin propunerea legislativa a unui grup format din 14 senatori si deputati, inregistrata la Senatul Romaniei sub nr. B338/16.VI.2020, se intentioneaza a se atribui avocatilor posibilitatea certificarii anumitor inscrisuri care, in prezent, sunt indeplinite de notarii publici si personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare ale Romaniei din strainatate.


Prin urmare atributia avocatului prevazuta in art. 3 lit. c) din legea de organizare a profesiei – de a redacta acte juridice cu atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare – ar constitui, in viziunea initiatorilor legii, o procedura sui generis denumita in propunere acte certificate de avocat de natura a le da efecte similare cu ale actelor autentice.


Prima problema pe care o supunem atentiei initiatorilor propunerii legislative se refera la recunoasterea de catre autori a imprejurarii ca avocatii nu fac parte dintre profesionistii care pot certifica un inscris, desi reprezinta in viziunea lor ”categoria profesionala juridica cu cea mai desfasurata retea la nivel national si care este cea mai apropiata de drepturile si interesele cetateanului”.


Prin urmare, desi se recunoaste ca nu au o atare competenta, initiatorii considera ca nu este cazul sa modifice mai intai legea de organizare a profesiei, aratand ca au dreptul sa intocmeasca si aceasta categorie de inscrisuri, dupa cum ar fi logic sa o faca, ci creeaza un mijloc probator sui generis numit ”act certificat de avocat” caruia, din contextul propunerilor, rezulta ca i se confera (automat?) forta probanta a actului autentic.


A doua constatare, legata de cea de mai sus, se refera la neincluderea in Codul de procedura civila a actelor instrumentate de avocati in capitolul referitor la mijloacele de proba. Astfel, nu exista reglementarea a actului certificat de avocat si nici macar a celui in care avocatul atesta identitatea partilor, a continutului si a datei actelor pe care le redacteaza sau care le-au fost prezentate de parti; ultimele au suscitat vii discutii inainte de intrarea in vigoare a Codului civil, fiind intocmite nu doar in situatii obisnuite, ci si in cazul actelor translative de proprietate a constructiilor.


Totodata se constata ca se redefineste activitatea avocatului, care inceteaza sa fie doar profesionistul competent sa asiste sau sa reprezinte persoane fizice si juridice, ci devine un veritabil agent instrumentator al procedurii de certificare a unor inscrisuri – carora li se acorda o forta probanta identica inscrisului autentic; acestor acte certificate de avocat li se va crea posibilitatea sa intre in circuitul civil si sa fie folosite de catre parti la institutii ale statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale, in tara si in strainatate, la inceput dubland iar apoi inlocuind actul autentic.


Propunerea legislativa in discutie se refera punctual la urmatoarele situatii:

-declaratiile pe proprie raspundere necesare pentru inregistrarea la Registrul Comertului a unei societatii ce dobandeste personalitate juridica, a intreprinzatorului persoana fizica autorizata, a intreprinderii individuale sau familiale ori a altor entitati;

-declaratia privind beneficiarul real ce detine sau controleaza in cele din urma clientul si/sau persoana fizica in numele caruia/careia se realizeaza o tranzactie, o operatiune sau o activitate, asa cum se prevede in legislatia pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului;

-declaratia privind neexistenta unor litigii asupra terenului data de proprietar in vederea obtinerii certificatului de urbanism si autorizatiei de construire;

-declaratia pe propria raspundere data de beneficiar necesara la incheierea contractelor pentru furnizare de utilitati;

-declaratia pe propria raspundere a vanzatorului ca imobilul proprietatea sa nu este revendicat in temeiul Legii nr. 10/2001 si ca nu exista litigii in legatura cu acesta;

-acordul vecinilor prin care se deroga, in vederea amplasarii unei constructii, lucrari sau plantatii, la reducerea distantei minime de 60 cm fata de linia de hotar, in conditiile art. 612 din Codul civil;

-acordul vecinilor pentru edificarea unei constructii noi amplasata adiacent constructiilor existente sau in imediata lor vecinatate si numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acesteia sau in vederea efectuarii unor lucrari de constructii necesare in vederea schimbarii destinatiei in cladiri existente, precum si in cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decat cea a cladirilor invecinate (potrivit pct. 2.5..6 din Anexa 1 la Legea nr. 50/1991);

-declaratiile parintilor date in vederea plecarii copiilor lor minori in strainatate [art. 30 alin. (7) din Legea nr. 248/2005];

-declaratia persoanelor fizice sau juridice straine, in vederea obtinerii unui cazier fiscal, in temeiul art. 8 alin. 4 din OG nr. 39/2015, potrivit careia nu sunt inregistrate fiscal in Romania si nu au savarsit fapte sau nu s-au aflat in situatii de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal;

-procura data de persoana interesata in vederea depunerii cererii pentru obtinerea copiilor si extraselor de pe cazierul judiciar (art. 22 alin.4 din Legea nr. 290/2004). Propunerea legislativa precizeaza de asemenea ca in imputernicirea avocatiala emisa in conditiile Legii nr. 51/1995 si Statutului profesiei de avocat trebuie sa se mentioneze si contractul de asistenta juridica incheiat cu avocatul care intocmeste procura. In schimb nu se observa ca acest act nu se conformeaza cerintelor unui inscris autentic notarial, in care este exclus ca mandatar sa poata fi chiar agentul instrumentator (notarul sau avocatul daca el ar intocmi actul).


Notarul insa, nu poate indeplini acte notariale, sub sanctiunea nulitatii, daca in cauza sunt parti sau interesati in orice calitate, el, sotul, ascendentii si descendentii lor si daca este reprezentantul legal ori imputernicitul unei parti care participa la procedura notariala. Interdictia de a incheia acte pentru sine insusi si pentru cei apropiati, statuat in legislatia notariala prin art. 89 din Legea nr. 36/1995, nu poate fi aplicabil avocatului, intrucat puterea de a asista si a reprezenta ii este data de client prin actul pe care il incheie insusi avocatul.


Am trecut in revista tipul de acte vizat de catre initiatorii propunerii spre a observa ca, aparent, s-au enumerat acte juridice de o importanta mai mica sau mai rar intalnite chiar in activitatea notariala; In realitate insa nu trebuie sa pierdem din vedere ca la ultimul punct al propunerii sunt vizate ”orice acte sau copii certificate a caror depunere nu este necesara in vederea incheierii unui act in forma autentica” (ne intrebam unde si-ar putea gasi locul aceasta atributie, cand propunerile se refera la anumite legi speciale?).


La o prima vedere, propunerea legislativa a avut in vedere doar acte autentice incheiate in forma autentica ad probationem. Cu toate acestea procesul de reformare a atributiilor avocatiale nu se va opri aici. Aceasta previziune este demonstrata prin una din propunerile din proiectul vizat. Astfel, daca actul constitutiv si statutul unei asociatii cu scop nepatrimonial pot fi incheiate prin act sub semnatura privata sau in forma autentica (art. 6 din OG 26/2000), fundatia se constituie prin act incheiat de fondatori doar in forma autentica (art. 16 alin.1 din acelasi act normativ).


In ambele situatii insa – atat in cazul asociatiei cat si al fundatiei – forma scrisa a actului constitutiv este necesara ad validitatem; propunerea insa urmareste expres sa puna si la dispozitia avocatilor modul solemn de constituire al fundatiei. Nu este greu de ghicit ca, in viitor, intentia promotorilor propunerii este sa extinda in favoarea avocatilor intreaga gama de acte supuse in prezent autentificarii de catre notarii publici. Faptele s-au petrecut asemanator in privinta asociatiei; daca in anul 2013 actul normativ in temeiul caruia se infiinteaza persoanele juridice fara scop patrimonial a fost modificat astfel incat statutul unei asociatii sa se poata intocmi nu numai in forma autentica, ci si printr-un inscris atestat de avocat, in prezent se urmareste ca si actul constitutiv si statutul fundatiei, ramase in competenta notarului public sa fie certificate de avocat. Dar, unul din motivele principale pentru care se impune a se mentine forma autentica rezida in configuratia particulara a patrimoniului initial al fundatiei, care trebuie sa respecte un criteriu valoric considerabil (de 100 de ori mai mare decat in cazul unei asociatii), compus nu doar din numerar sau bunuri mobile in natura, ci si din imobile. A admite ca actul constitutiv al unei fundatii poate fi intocmit de catre avocat inseamna a-i conferi competenta de a incheia orice act constitutiv sau translativ de drepturi reale imobiliare. Mai mult, avand in vedere ca fundatia poate fi si testamentara, i se confera avocatului dreptul de a intocmi testamente certificate.


De altfel, nu doar competenta de a autentifica acte este vizata de initiatori, ci si cea de indeplinire a altor proceduri notariale. Astfel, specimenul de semnatura necesar in procedura de constituire a societatilor comerciale si a asociatiilor cu scop nepatrimonial, ca si in alte situatii, nu se indeplineste prin autentificare, ci in cadrul altei proceduri, anume legalizarea semnaturii partilor si/sau a specimenului de semnatura [art. 148 alin. (2) si (5) din Legea nr. 36/1995 si art. 297 si 299 din Regulamentul de aplicare a legii).


Toata aceasta stratagema urmareste ca activitatea avocatiala, in privinta competentei de a intocmi acte, sa se poata desfasura in paralel cu cea notariala. Fata de aceasta evidenta ne punem intrebarea: care este sursa ce confera autoritate publica actului instrumentat de un liber-profesionist a carui activitate se desfasoara in conditii de independenta deplina, de separare fata de orice autoritate publica? Spre deosebire de avocat, notarul public – succesor al unui veritabil functionar public, notarul de stat – poarta si astazi pecetea investiturii sale de catre ministrul justitiei. Departe de a fi formala, deferirea juramantului in fata acestuia reprezentand doar o etapa, notarul este supus unui control complex al activitatii sale nu doar de catre organele proprii, ci si de inspectia judiciara; ministrul justitiei poate propune sanctionarea sau incetarea calitatii sale; exista o multitudine de interdictii si incapacitati etc.

Or, regimul actelor sub semnatura privata pe care le poate intocmi avocatul, potrivit legii sale de organizare, nu impune un tratament juridic atat de categoric, de strict.


Autorii proiectului au considerat ca pot sa apropie actul sub semnatura privata certificat de avocat de actul autentic doar prin sintaxa folosita, nesocotind regimul probator diferit si nici ca nu pot avea pozitia agentului instrumentator al actului autentic – notarul – persoana investita de catre autoritatea publica.


In incheiere, ii invitam pe autorii propunerii de modificare sa reflecteze asupra urmatoarelor probleme:

-de ce actul intocmit de avocat – inscris sub semnatura privata – certificat de acest profesionist in domeniul dreptului nu se regaseste intre mijloacele de proba din cuprinsul Codului de procedura civila, desi este de notorietate ca avocatii au avut un rol important in redactarea acestei legi de capatai pentru orice civilist?

-cum se justifica forta probanta identica celei a actului autentic, din moment ce actul certificat de avocat nu este amintit nici macar in continutul Legii avocatilor?

-cum ar putea avocatul sa intocmeasca acte juridice cu aceeasi forta probanta cu cele notariale, cat timp nu are competenta sa instrumenteze pe raza unei anumite circumscriptii judecatoresti – ci competenta teritoriala ar fi generala – in vreme ce notarul, tributar dupa cum am aratat incompatibilitatilor si interdictiilor, este tinut, sub sanctiunea nulitatii, sa nu-si incalce aceasta competenta?


Intocmirea actelor notariale reprezinta singura sursa de venituri a notarului, in vreme ce avocatilor li s-ar permite sa desfasoare, in acelasi timp, alaturi de propria lor activitate, insemnate atributii notariale.

-cum ar putea sa indeplineasca un avocat cerinta impartialitatii si echidistantei –repere obligatorii in activitatea notariala – cata vreme misiunea lui este sa-si apere neconditionat clientul care poate incheia acte si cu alte persoane?

-care va fi urmatorul pas in demersul inceput prin aceste propuneri, caci este evidenta tendinta avocatului de a cere sa indeplineasca in viitor orice act notarial; de exemplu, va urma primirea in depozit a unor inscrisuri si valori, motivandu-se ca este componenta activitatii fiduciare pe care avocatul o poate realiza, potrivit Codului civil si Legii nr. 51/1995, dar avand in plus avantajul ca, in acelasi timp, va fi fiduciar si va intocmi si contractul de fiducie?

-intrucat actul indeplinit de notarul public are, pe langa forta probanta, si o forta executorie prevazuta de lege este previzibil ca avocatii vor propune sa se ocupe si de executarea silita, atat a actelor notariale pe care le intocmesc, cat si, in numele partii pe care au reprezentat-o, a hotararilor judecatoresti. In acest mod vor realiza o unificare a competentelor juridice date de lege altor profesionisti sub atotcuprinzatoarea lor autoritate.


Pentru toate aceste motive, instrumentarea actelor ce constituie probe de catre avocati, potrivit propunerii prezentate, ar trebui sa fie completata cu exigentele ce tin de desfasurarea activitatii notariale, cum ar fi de exemplu:

-investirea lor cu autoritate publica;

-deschiderea unui birou in care sa functioneze pe durata unui program afisat; in birou se vor tine registre publice – ce vor putea fi consultate de oricine fara a justifica un interes – si specializate in functie de procedura notariala pe care o vor indeplini;

-actele intocmite vor fi supuse controlului judecatoresc al organelor profesiei si al Ministerului justitiei, prin corpul de control, bine inteles

-arhivarea actelor intr-un spatiu corespunzator cu respectarea termenelor de pastrare prevazute in Legea arhivelor statului nr. 16/1996.

Pe de alta parte, ar trebuie sa fie reglementata incompatibilitatea avocatului- instrumentator al actului notarial cu avocatul-reprezentant al partii, care ar urma sa foloseasca inscrisul. Avocatul mijloceste accesul justitiabilului la procedurile administrative sau judiciare, rolul sau fiind in mod traditional de reprezentare a intereselor partii care l-a angajat (art. 2 alin.3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicata) De altfel, asistenta juridica acordata de avocat are la baza obligatoriu contractul incheiat in acest scop (art. 28 din Legea nr. 51/1995). Avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii (art. 45).

De aceea apreciem ca prin propunerea de fata sunt incalcate nu numai principiile de functionare ale celor doua profesii, statuate prin actele normative de organizare a acestora, ci are loc o amalgamare si aruncare in derizoriu a competentelor specifice cu care sunt investiti atat avocatul, cat si notarul public.

Comentarii

# Ia date 25 June 2020 11:19 -6

E o mare mizerie. Adica avocatii au voie orice. Au intrat si pe persiane juridice furind din painea juristilor si in cirind vor fura si painea notarilor.e foame mare la astia intrati fara examen

# sic semper tyrannis date 25 June 2020 11:33 +10

Foarte bine. In fapt profesia de avocat este "superioara" ca sa spunem asa, prin complexitatea ei, tuturor celorlalte profesii. De pilda in Israel, avocatul poate desfasura orice act profesional, care atinge atat sfera notariala cat si a executorilor judecatoresti. Niciodata un notar sau un executor nu vor putea desfasura activitati specifice avocaturii. Avocatura insa, prin complexitatea profesiei le poate desfasura pe toate celelalte. Numai in Romania notarul are aceste puteri speciale si niciodata nu am inteles de ce. Este o masura buna.

# Robert Stefan date 25 June 2020 16:08 0

La fel de bine și consilierii juridici desfășoară activitate specifică avocatului, fără ca Legea nr. 514/2003 să provoace prea mare deranj în breasla notarilor, sau ca cineva să analizeze constituționalitatea acestei legi prin raportare la dispozițiile Constituției României (constituțional, doar profesiile de magistrat și avocat cunosc consacrare).

# Ecologistul date 25 June 2020 16:25 +1

După ce su terminat cu avocații lui Bota acum își incep ofensiva împotriva notarilor. Oricum nu-și au rostul pemtru 90% din a ctele ce le emit. Sunt o castă ce trebuie spartă. Transferul drepturilor reale se poate realiza si prin arbitraj institutionalizat doar că mafioții de notari au primit de la conducerea centrala interzis sa incheie conventii arbitrale si sa autentifice tranzacția conform c. pr.civ. in cel mai abuziv mod. Pierd onorariile. Iar avocații ar fi bine să poată si judeca, profesia fiind "superioara" celorlalte profesii juridice. Mediatorii si juriștii să fie stârpiți ca avocații lui Bota. (Ne)vrednici este !!!

# Sphinx date 25 June 2020 16:42 0

Perfect de acord cu # sic semper tyrannis : DAR pseudonimul "aminteste" de doi asasini celebri din istorie !.

# #NO date 25 June 2020 22:31 0

Dar de ce are toată lumea impresia ca avocații sunt superiori? Din contra, un avocat specializat pe o anumită ramura de drept, are acelasi gen de litigii, aceeasi tipologie de clienti, se plafoneaza in acelasi cadru legal etc. Ca notar trebuie să știi și drept civil și succesoral și al familiei și contracte și drept comercial și proceduri notariale și multe altele, ca intra in birou tot felul de oameni. În al doilea rând, ce mare economie credeți că faceti la onorariu? Cati dintre dvs nu ați luat birourile notariale la rand si ati obținut informații și calcule moca, fără să vi se perceapă consultație? Multumesc, până la următorul birou iesit in cale și tot asa. Avocații nici nu stau la discutii fără plata consultatiei. Dânșii ce responsabilitate au daca iau onorariul și pierd procesul? Ca pana la urma instanța decide. Iar clientul ajunge să plătească și onorariul avocatului și cheltuielile de judecată. Nu mai zic ca nu dau chitanța.

# Adrian date 26 June 2020 04:10 +2

Excelent, in fond este o chestiune de competenta. Notarul va avea in continuare treaba si rolul sau iar avocatul, cu siguranta nu va renunta la atributiile profesiei sale ca sa devina scribalau. Stiti, pe vremuri, repartizarea dupa facultate se facea in ordinea mediilor astfel: judecatori, procurori, avocati, consilieri juridici, notari, secretari de primarie...

# Legio date 26 June 2020 07:24 0

Sunt de acord cu propunerea.

# Floricica avocat neinfiintat date 1 July 2020 10:36 0

Eu zic ca daca tot au luat din painea juristilor, acum si a notarilor, propun sa fie si judecatori. Ei le fac pe toate si nu mai e nevoie de altceva. Noroc ca Nitu nu stie carte si le-a făcut cadou recursul ala de risul curcilor prin care din fantome cica sunt infiintati prin lege.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii