SISTEMUL VREA SA II GARANTEZE LUI KOVESI 300.000 LEI – Minti diabolice vor sa obtina la Inalta Curte, printr-o dezlegare, anularea tuturor recursurilor civile dupa ce CCR a statuat ca in procesele pana la 1 milion lei exista calea recursului. Manevra s-a pornit la o zi dupa ce Kovesi a castigat procesul cu Antena 3. Daca va reusi, recursul Antena 3 va fi anulat si Kovesi va ramane cu banii, desi CSM a declarat ca instanta de la Ploiesti nu a fost independenta. Justitiabilii vor deveni victime

Scris de: L.J.

17.06.2018 13:23
Vizualizari: 9692

Romani, fiti atenti la ce pregateste la Inalta Curte luni 18 iunie 2018, intr-un complet de dezlegare a unor chestiuni de drept, format ca urmare a unei sesizari facute de un complet de la Curtea de Apel Bucuresti la data de 21 martie 2018!!! Sesizare facuta la o zi dupa ce sefa DNA Laura Kovesi a castigat la 20 martie 2018, la Curtea de Apel Ploiesti, procesul cu Antena 3, unde o instanta lipsita de independenta si intimidata printr-o adresa a DNA (constata ca atare de Plenul CSM prin hotarare irevocabila) a dat daune record de 300.000 lei, fara probe, pe fapte care nu pot fi considerate sub nicio forma abateri de la limitele libertatii de exprimare.


Culmea, apelul in procesul Kovesi – Antena 3 s-a judecat initial la Curtea de Apel Bucuresti (de unde cauza a fost stramutata) dupa ce jurnalistii au depistat ca un complet lipsit de bun simt si obiectivitate, care a respins abuziv toate probele, era alcatuit dintr-un fost procuror DNA, care a inteles sa se abtina nu inainte, ci abia dupa ce a fost demascat public de Lumeajustitiei.ro ca atare.

Astfel, incredibil dar adevarat, la 21 martie 2018 – la o zi dupa "victoria" de la Ploiesti a sefei DNA, in conditii de vadita presiune asupra judecatorilor, in dosarul 41380/299/2016 al Curtii de Apel Bucuresti, doi dintre cei trei judecatori ai completului de recurs au invocat din oficiu (adica dupa capul lor) exceptia inadmisibilitatii recursului in considerarea faptului ca este vorba de o pricina evaluabila in bani - (vezi facsimil)

Opinia separata formulata de cel de-al treilea judecator a fost diametral opusa, in sensul ca recursul este obligatoriu, deoarece – pe buna dreptate – Curtea Constitutionala prin Decizia 369 din 30 mai 2017 (publicata in Monitorul Oficial nr. 582/20.07.2017) a statuat ca este neconstitutionala sintagma "precum si in alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 1.000.000 lei inclusiv" din art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013. In sensul ca nu se pot face discriminari pe valoarea pentru care este posibil recursul si ca pentru toate cauzele aflate in apel dupa data deciziei CCR, partile din dosare au deschisa calea de atac a recursului.

Este exact situatia din dosarul civil Kovesi – Antena 3, in care sefa DNA a cerut daune de 1.000.000 lei si in care, dupa pronuntarea deciziei de la CA Ploiesti unde aceasta a primit daune de 300.000 lei, jurnalistii au declarat recurs.

ICCJ a intrat in joc si a inceput sa dea suspendari si sa taraganeze acordarea de termene pentru recursurile declarate

Incredibil, dar adevarat, urmare a acestei sesizari venite de la Curtea de Apel Bucuresti, la o zi dupa ce Kovesi a castigat in apel, Inalta Curte a refuzat sa mai dea termene in procese similare civile, si chiar a suspendat cauzele, informand partile din toate dosarele ca in data de 18 iunie 2018 va dezlega pricina sesizata. Totul in dauna a numerosi justitiabili care devin astfel victime ale acestei dispute, care incalca flagrant decizia Curtii Constitutionale nr. 369 din 30 mai 2017, care a statuat ca oamenii au dreptul la recurs.

Manevra apare ca fiind una convenabila Inaltei Curti intrucat, daca se va dezlega pricina in sensul ca va fi ignorata pe viitor decizia CCR, judecatorii de la sectiile civile (conduse de presedinta ICCJ Cristina Tarcea - foto) vor scapa de un urias volum de dosare aflate pe rol in faza de recurs.

Opinia noastra ferma este ca manevra are ca substrat asigurarea ca cei 300.000 lei castigati de sefa DNA Laura Kovesi ii vor ramane acesteia in buzunar, pentru ca recursurile jurnalistilor vor fi respinse ca inadmisibile, daca ICCJ va decide ca asa se va dezlega chestiunea de drept. Totul fiind gandit pe ideea ca judecatorilor le va conveni sa munceasca mai putin si sa decida ei insisi ca nu vor mai judeca recursurile cu care au fost investiti.

Vom asista la un act de justitie care va lovi in justitiabili. Beneficiarii unui asemenea demers vor fi tocmai instantele de judecata, iar nu cum este normal, justitiabilii.

Judecatorii de civil ajung sa decida ei insisi sa nu mai judece recursurile cu care au fost investiti

Lumeajustitiei.ro semnaleaza periculozitatea acestui demers judiciar in care mii de justitiabili, care au recursuri civile pe rol, pot cadea victime colaterale in acest "razboi" dintre ICCJ si CCR, care poate sa-i faca lui Kovesi o favoare de 300.000 lei, intrucat aceasta va pierde 100% in recurs procesul cu jurnalistii Antena 3, dupa ce CSM a stabilit prin hotarare irevocabila luna trecuta ca apelul de la CA Ploiesti s-a solutionat de catre o instanta lipsita de intependenta, care a fost intimidata printr-o adresa trimisa la dosar la ultimul termen de procurorul DNA Marius Bulancea, care lasa sa se inteleaga ca a format dosar penal pe numele unor judecatori din cauza. Asta in conditiile in care DNA si Kovesi erau parti in dosarul civil in calitate de parata si respectiv reclamanta-parata.

Credem ca numai o minte diabolica putea gandi o asemenea manevra care sa nesocoteasca Decizia CCR si sa loveasca in interesele justitiabililor.

Cine raspunde pentru suspendarea atator procese civile din 21 martie 2018 si pana in prezent? Si pentru taraganarea acordarii de termene pentru recursurile deja introduse la instante?

Cum sa ajunga judecatorii sa faca legea si sa spuna ei daca o parte mai are sau nu dreptul la un recurs care se afla deja pe rol?

Cine va plati imensele daune cauzate partilor deja in dosare, care au alocat timp si resurse materiale pentru recursurile pe care unii cred ca le pot anula la o asemenea maniera?!? Justitiabilii au platit taxe de timbru la stat pentru recursuri, au platit avocati! Vor fi furati de acesti bani?

Daca o asemenea manevra va avea succes, mii de romani vor lua cu asalt CEDO, iar unii dintre ei vor ajunge sa constate ca le-a exprirat termenul de 6 luni in care putea sa se adreseze instantei europene! Si ne vom face de ras in fata Uniunii Europene!

Amintim ca pentru salvarea procurorilor DNA care l-au protejat pe fostul presedinte Traian Basescu in dosarele Flota si Casa din Mihaileanu, sistemul ocult a reusit in decembrie 2014 sa obtina la Curtea Constitutionala o decizie aberanta care a inventat conceptul de imunitate absoluta pentru Presedintele Romaniei. Asta dupa ce CCR daduse decizii anterioare in care statuase ca imunitatea presedintelul este identica cu cea a parlamentarilor. Gratie deciziei aberante a CCR din decembrie 2014, azi Presedintele Romaniei poate ucide deliberat oameni ca nu poate fi nici macar cercetat penal. In Romania este deci posibil orice!

Pentru Laura Kovesi se pare ca unii sunt in stare sa dea si foc la tara!

Expunerea juridica a chestiunii de drept:

Prin decizia nr. 369/30.05.2017, Curtea Constitutionala a Romaniei admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Tita Ochi Albi in Dosarul nr.8388/197/2014 si de Horia Laurentiu Pavel si Eleonora Pavel in Dosarul nr.19417/197/2013 ale Curtii de Apel Brasov – Sectia civila si constata ca sintagma „precum si in alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 1.000.000 lei inclusiv” cuprinsa in art.XVIII alin.(2) din Legea nr.2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila este neconstitutionala

Urmare a acestei decizii, in practica s-au conturat doua opinii:

-Intr-o opinie s-a exprimat punctul de vedere ca deciziile Curtii Constitutionale produc efecte in procesele in curs, prevederile art. 25 – 27 NCPC nefiind aplicabile decat unei modificari legislative, iar nu deciziilor Curtii Constitutionale;

-Intr-o alta opinie s-a statuat ca pe de o parte instantele judecatoresti sunt suverane in a interpreta semnificatia prevederilor art. 147 alin. 4 din Constitutie (deciziile produc efecte pentru viitor), iar pe de alta parte, avand in vedere ca declararea neconsitutionalitatii produce efecte numai pentru viitor, aplicarea in timp a deciziei Curtii Constitutionale nr. 369/2017 nu poate fi desprinsa de regimul general conturat de art. 25 – 27 NCPC. In sustinerea acestei ultime opinii, impartasita in majoritate de instanta de sesizare (Curtea de apel Bucuresti, sectia a IV – a, dosar nr. 41380/299/2016), se invoca si Decizia nr. 3/2018 a ICCJ, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – considerentele de la paragrafele 41-43, unde se statueaza ca solutia conform careia nu toate hotararile ar fi supuse recursului (ci numai cele pronuntate in actiunile introduse dupa data 20.07.2017, data publicarii deciziei CCR nr. 369/2017 in Monitorul Oficial) se impune intrucat art. 27 din NCPC nu a facut obiectul controlului de neconstitutionalitate (Hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor şi termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul).

O eventuala solutie ca cea anterior expusa, pe lanag faptul ca nu este in acord cu practica Curtii Constitutionale privind efectele deciziilor sale, poate duce si la un precedent periculos, dupa cum vom arata in continuare.

Astfel, la paragraful 33 din mai sus aminita decizie, Curtea constata ca, efect al constatarii neconstitutionalitatii sintagmei „precum si in alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinse in art.XVIII alin.(2) din Legea nr.2/2013, in conditiile prorogarii de la aplicare, pana la 1 ianuarie 2019, a dispozitiilor art.483 alin.(2) din Codul de procedura civila, este acela ca, de la data publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, urmeaza a se aplica prevederile art.XVIII alin.(2) din Legea nr.2/2013 in sensul ca sunt supuse recursului toate hotararile pronuntate, dupa publicarea prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, in cererile evaluabile in bani, mai putin cele exceptate dupa criteriul materiei, prevazute expres in tezele cuprinse de art.XVIII alin.(2) din Legea nr.2/2013.

In privinta efectelor pe care deciziile Curtii Constitutionale le produc asupra raporturilor juridice decizia de constatare a neconstitutionalitatii se va aplica in privinta raporturilor juridice ce urmeaza a se naste dupa publicarea sa in Monitorul Oficial - facta futura, insa, avand in vedere faptul ca exceptia de neconstitutionalitate este, de principiu, o chestiune prejudiciala, o problema juridica a carei rezolvare trebuie sa preceada solutionarea litigiului cu care este conexa (potrivit Deciziei nr. 660 din 4 iulie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007) si un mijloc de aparare care nu pune in discutie fondul pretentiei deduse judecatii (in acest sens, Decizia nr. 5 din 9 ianuarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2007), Curtea retine ca aceasta nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, prin aplicarea deciziilor de constatare a neconstitutionalitatii numai raporturilor juridice care urmeaza a se naste, deci unor situatii viitoare ipotetice, intrucat si-ar pierde esentialmente caracterul concret.

Asadar, Curtea retine ca aplicarea pentru viitor a deciziilor sale vizeaza atat situatiile juridice ce urmeaza a se naste - facta futura, cat si situatiile juridice pendinte si, in mod exceptional, astfel cum vom arata, acele situatii care au devenit facta praeterita.(DCC nr. 126 din 3 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 185/11.03.2016, para 24).

O pozitie identica a fost exprimata si de Centrul de Drept Constitutional si Institutii Politice al Facultatii de Drept din Universitatea Bucuresti, atunci cand, urmare a adresei din 25.08.2017 a U.N.B.R., a fost solicitat sa isi exprime un punct de vedere cu privire la modul de aplicare a efectelor deciziilor Curtii Constitutionale.

Chiar si Curtea Constitutionala, pentru a clarifica problematica efectelor deciziilor sale, a publicat pe site-ul oficial un material intitulat „Efectele deciziilor Curtii Constitutionale in dinamica aplicarii lor“ (https://www.ccr.ro/uploads/RelatiiExterne/2012/CB.pdf). Astfel, in privinta litigiilor aflate in curs de judecata la data pronuntarii deciziei Curtii Constitutionale, si in care nu s-a invocat exceptia de neconstitutionalitate, s-a apreciat ca se incadreaza in ceea ce Curtea Constitutionala a calificat ca fiind cauze pendinte la momentul publicarii deciziei sale de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate. Curtea nu a conditionat aplicarea deciziei sale in litigiile aflate in curs de ridicarea unei exceptii de neconstitutionalitate anterior publicarii deciziei, intrucat ceea ce are relevanta in privinta aplicarii acesteia este ca raportul juridic guvernat de dispozitiile legii declarate neconstitutionale sa nu fie definitiv consolidat, iar nu exercitarea unui mijloc procesual de aparare.

In continuare, s-a apreciat ca decizia Curtii Constitutionale isi gaseste aplicarea (1) atat timp cat raportul juridic contestat nu a fost epuizat prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile (2) chiar daca s-a pronuntat o atare hotarare judecatoreasca, daca in cursul procesului a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate de catre una dintre parti sau de instanta, din oficiu, si s-a dispus sesizarea Curtii Constitutionale pana la momentul publicarii deciziei de constatare a neconstitutionalitatii dispozitiilor legale. In primul caz, instanta de judecata aplica nemijlocit decizia Curtii Constitutionale, pe cand in cel de-al doilea caz, aplicarea este conditionata de exercitarea caii de atac a revizuirii hotararii judecatoresti definitive de catre partea interesata.

Din cele mai sus aratate, se poate observa ca practica Curtii Constitutionale, ale carei decizii sunt obligatorii, este in sensul ca deciziile sale se aplica tututor raporturilor judice pendinte, in care norma juridica supusa controlului de constitutionalitate este aplicabila.

O interpretare contrara, in sensul ca efectele deciziilor Curtii Constitutionale s-ar aplica doar litigiilor introduse doar dupa data de 20.07.2018 (data publicarii deciziei nr. 369/2018 in Monitorul Oficial), asa cum motiveaza Curtea de Apel Bucuresti solicitarea de sesizarea a ICCJ, ar duce concluzia ca efectele deciziilor Curtii nu ar avea efect nici macar in privinta celui care a invocat exceptia de neconstitutionalitate, ceea ce ar fi de neacceptat.

O alta consecinta negativa a unei asemenea interpretari, ar putea avea efecte asupra solutiilor pronuntate cu privire la unele incidente procedurale, a caror regim de contestare depinde dupa cum hotararea asupra fondului este sau nu supusa unei cai de atac.

De asemenea, in functie de modul in care se solutioneaza in data de 18.06.2018 de catre ICCJ sesizarea Curtii de apel Bucuresti, ar putea depinde chiar posibilitatea recurentului de a mai sesiza Curtea Europeana a Drepturilor Omului, intrucat este posibil ca de la data pronuntarii hotararii in apel si pana la data de 18.06.2018, sa fi trecut mai mult de 6 (sase) luni, iar recursul sa nu fi fost inca solutionat. In aceste conditii, in care s-ar interpreta ca pot fi supuse recursului numai hotarariile pronuntate in litigiile introduse dupa data de 20.07.2017, s-ar ajunge in situatia in care, in exemplul mai sus mentionat, recursul sa fie declarat inadmisibil, partea nemaiavand posibilitatea sa sesizeze Curtea Europeana a Drepturilor Omului, intrucat termenul de 6 luni a expirat. Or, o asemenea consecinta ar fi de neacceptat.

O ultima remarca care se impune a fi facuta, are in vedere si scopul practic al solutiei ce poate fi pronuntata in data de 18.06.2018 de catre ICCJ. Astfel, in cazul in care interpretarea va fi ca sunt supuse recursului numai hotararile pronuntate in litigiile introduse dupa data de 20.07.2017, aceasta ar insemna degrevarea instantelor judecatoresti, inclusiv a ICCJ, cu mii de dosare, revenindu-se la situatia de dinainte de data pronuntarii deciziei Curtii Constitutionale nr. 369/2017. In acesta situatia, practic, se urmareste eludarea efectelor acestei decizii, beneficiarii unui asemenea demers fiind tocmai instantele de judecata, iar nu cum era normal, justitiabilul."

* Cititi aici decizia Curtii de Apel Bucuresti, care a sesizat ICCJ sa ia o hotarare prealabila pentru dezlegarea "chestiunii de drept"

* Cititi aici Decizia Curtii Constitutionale 369 din 30 mai 2017, care a statuat ca justitiabilii au dreptul la recurs

Comentarii

# SANCHI date 17 June 2018 13:38 +12

Mika Plagiatoare (doar 4%) are în cap o idee măreață cu lovelele alea, nu pentru a-i pune la ciorapii dungați.

# outsider date 17 June 2018 17:52 +1

Să lăsăm gluma la o parte. Cei ce-s tobă de carte și nu le țîțîie dosul de frică să ne lămurească de-așa natură cît să priceapă chiar și profu Ghinion!

# Culpa legiuitorului date 17 June 2018 13:47 +4

Toate astea se întâmpla din cauza ca MJ nu a inițiat nici pana acum punerea in acord a Deciziei respective a CCR cu textul legii.iata la ce portițe și “interpretări” se ajunge. Plus ca e nepermis ca o decizie Ccr sa fie “interpretata” de o instanța ordinara. Dar iată ca se întâmpla, și nu e prima oară!

# Judecator iccj date 17 June 2018 14:14 +3

Soluția este previzibilă pt ca cele doua sectii civile sunt conduse de două judecătoare obediente lui Garcea pt ca le -a pus in functii si a obligat alți judecători sa se retragă din cursa pt șefie. Curelea de la secția 1 civilă va invoca volumul mare de muncă pe care îl au judecătorii care intra o data pe luna in sedinta cu multe perimari si renunțari la judecata. Aceasta este înalta curte condusă de Garcea. Un haos nesfârșit nepăsare si solutii imimaginabile

# Em date 17 June 2018 14:20 +5

Degeaba tot lătrăm noi pe aici cum ca doar cativa au probleme cu mafia din justitie, cum ca numai persoanele publice au probleme cu mafia din justitie. TOATA JUSTITIA, TOATE PARCHETELE, ABSOLUT TOATE, FARA NICI O EXCEPTIE judeca ilegal, pe smecherii,probe false, acuzatii nefondate, interceptari trunchiate,falsificate,prejudicii care nu pot fi dovedite numai sa le iasa lor nr de condamnari. Majoritatea abuzurilor nici nu sunt cunoscute. Sunt zeci de mii de dosare. Luati cateva dosare la puricat si vedeti pe ce se dau condamnari, sa vedeti cum s-au dat condamnari abuzive si nedrepte. Oricum Daca e sa ne raportam la UE pedepsele in Ro sunt de 7 ori mai mari. Masurile?? Doar nu o sa acceptam sa platim parlamentarii doar pe vacante si taiat frunze la caini.

# Camil date 17 June 2018 14:52 +8

De urgenta trebuie suspendat Carnatarul de la Sibiu fara nici o teama. Imediat demisa LC Kürwesi si condamnata penal in adevarata justitie nu in ce fac ei Alba-Neagra la CSM. Hai sa vedem cati ies in strada. Vom iesi si noi si vom vedea care pe care. Altfel nu se mai poate tot frecand-o de la Moara la Gara. Fiti o data HOTARATI.

# Mda- date 27 June 2018 22:49 0

Adevarata justitie nu-i alba-neagra,acnee si nasuri groase pe post de raturi.puah,astfel degeaba latram, ca mitomanii ne oripileaza in continuare.TAMAM zi de zi pana la greata>.. :-x PUAH!..> :-x

# Dezlegarea lu PEȘTE date 17 June 2018 15:01 +1

TAMAM acu-n postu' lu' Sf. PETRU uneltesc o dezlegare? Or STATUL PARALEL nu le are cu religia. :P :P :P

# Andreea date 18 June 2018 00:49 -1

Jurnaliștii postului A3 afirmă că justiția se înfăptuiește de judecători. Judecătorii au decis, jurnaliștii postului A3 trebuie să plătească daune morale pentru doamna Laura Kovesi / au pierdut procesul civil. Nu cred că este o problemă partea financiară, sunt convinsă că instituțiile statului pot să promoveze “Centenarul” doar la A3 și atunci problema financiară este rezolvată. În schimb jurnaliștii trebuie să-l laude pe dl Dragnea / să-i creeze un profil de “victimă” Nu cred că este o problemă să ne mai luptăm mediatic cu statul paralel până în 2020.

# imun/teanu date 18 June 2018 09:18 +1

Iata ce pot insemna INTERPRETARILE dispozitiilor legale ca si ale legii ca si rementarilor din Coduri. Zisele "labilitati", care abunda, sunt de fapt "soparle" "implementate" pervers (zis "subtil") tocmai pentru a face din plastilina actul Justitiei! "Cand este cazul!" Si daca "cazul" poate fi si la "inaltele fete", cu publicitatea lor implicita, va puteti da seama CATE si CUM "cazurile" cand este vorba de oamenii anonimi, in contrapartida cu mafiile proliferate peste tot. De "anonimi" nu pasa nimanui insa, nici acestei prese care ar putea, ea!, sti, si s-ar putea cobora si la oameni, chiar daca ei sunt prea jos. Doamna Adina! Si Domnul Razvan! Mai suntem si noi! Inca! Chiar daca doar pe trotuar si nu-n limuzine.

# george date 18 June 2018 10:02 0

vrea sa-si schimbe masina si nu are destui bani / deeee.... ghita e fugar in serbia si nu-i mai da / sa-si mute dosul de pe dosare

# popescu date 18 June 2018 12:27 0

Ce sa va fac daca n-ati invatat ca elita globalista isi plateste slugile din banii localnicilor?! Daca romanii accepta, milioane dintre ei, atunci de la un an la altul nota de plata se va mari. Sta in puterea voastra sa siliti globalistii sa va dea leprele astea pe mina!

# Klaus-Klaus date 18 June 2018 16:28 +3

Ceea ce numim noi STAT PARALEL/SUBTERAN e compus din cam 3 parti- 1 Partea DEICIZIONALA 8) = STRICT INVIZIBILA - opinez ca are deloc sau f. putini romani in compunere (poate 2-3 de fatza) - are insa o PUTERNICA COMPOZITIE ALOGENA DOTATA CU O URA SPECIFICA ALOGENILOR - de prin ambasade, "fundatii/ong" etc. dar si din " institute/alte alea " gen cel condus de leprisorul Gxexoxaxna & co. (un exemplu minimal ales) - Ca locatie > 90% prin ambasade legatii, fundatii straine.. sau liber-profesionisti- sic! :-* 2 partea EXECUTIVA care cuprinde morman cam tot ce poate fi ANTI-ROMANESC - de la Ficus..in jos via parlament, guvern (puternic infestate de astfel de capuse) si mai ales prin asa-zisele AGENTII GUVERNAMENTALE AUTORITATI AUTONOME :sad: dar SUPRA-PLATITE DIN BANI PUBLICI si CONTROLATE DE DERBEDEI SI TRADATORI DE TARA.. 3 partea de MANEVRA - ong-uri de " utilitate publica" - sic!- intre care neo-nihilistii #rezistonti, funky citizens, etc. Kestia merita o ANALIZA SPECIALA ! 8)

# Kalabal Amouk date 18 June 2018 23:55 0

S-A ADMIS SESIZAREA.....

# Pif date 21 June 2018 12:11 0

Am citit cu viu interes considerentele Incheierii CA Buc de sesizare a ICCJ. Am trecut fara sa ma enervez de penultimul paragraf de la pag.9. :-) Totusi, m-a surprins mult ca o instanta de judecata (CA Buc), subordonata ICCJ, a supus atentiei acesteia din urma , sub pretextul “pronuntarii unei hot. prealabile in chestiuni de drept”, un veritabil “control de constitutionalitate” in privinta aplicarii Deciziei CCR 369/2017 prin invocarea prev. art.147 al.4 din Constitutie cu raportare la art.27 C.pr..civ ... atata timp cat prevederile art.31 al.3 din L 47/1992 (privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale) nu au fost declarate vreodata neconstitutionale... Ma doare capul sa pricep cum naiba o sintagma stabilita de CCR ca fiind neconstitutionala mai poate produce efecte juridice dupa 45 de zile de la publicarea Deciziei CCR in M.Of. Am achiesat spontan opiniei separate a acelui judecator anonim dintre cei 3. 8)

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii