Ministrul Justitiei, Stelian Ion, a dat dovada de slugarnicie cand s-a inghesuit sa sustina in Plenul CSM de miercuri, 30 iunie 2021, ordinul insarcinatului cu afaceri al SUA in Romania, David Muniz, privind desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (click aici pentru a citi).

Cea care l-a pus pe coji de nuci pe „DJ Stelica” a fost judecatoarea CSM Lia Savonea (foto 1), care a folosit exact cuvantul de mai sus: „slugarnicie”. Ba chiar l-a repetat, ca sa-i intre mai bine in cap ministrului Stelian Ion (foto 2).

Si nu doar Savonea l-a indoit pe Stelian Ion, ci si alta fosta presedinta a Consiliului (judecatoarea Simona Marcu), precum si Victor Alistar, reprezentant al societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii. Toti trei au avertizat ca este de datoria CSM – in calitate de garant al independentei justitiei – sa ia atitudine cand cineva isi permite sa comita ingerinte atat de grave in sistemul judiciar din Romania.

Amintim ca discutia a pornit de la solicitarea judecatoarei CSM Gabriela Baltag de suplimentare a ordinii de zi cu un proiect de rezolutie prin care Plenul sa ia atitudine fata de revoltatoarea iesire a americanului. Din pacate, cererea Gabrielei Baltag nu a putut fi aprobata, existand 9 voturi „pentru”, 9 „impotriva” si o abtinere (click aici pentru a citi). Iar printre cei care au votat pentru suplimentarea ordinii de zi si luarea unei pozitii dupa declaratiile oficialului SUA s-au numarat Gabriela Baltag, evident, Evelina Oprina, Lia Savonea, Simona Marcu, Mariana Ghena, Nicoleta Tint, Victor Alistar si Romeu Chelariu.

Revenind la discutia din Plen, mentionam ca de partea ministrului Justitiei s-au situat actualul presedinte al CSM, Bogdan Mateescu (poreclit „Slugarete” de catre un utilizator de Facebook care pretindea ca este procurorul militar Bogdan Pirlog), precum si judecatoarea CSM Andrea Chis.

Prezentam schimbul de replici din Plenul CSM (vezi video la finalul articolului, de la inceput pana la momentul 24:52):

„Gabriela Baltag: Supun atentiei Plenului o problema care exista in spatiul public de cateva zile – si anume: o declaratie formulata de un insarcinat cu afaceri al SUA (David Muniz), care a facut afirmatii cu privire la o institutie a sistemului judiciar, afirmatii pe care le gasesc total neprincipiale, deplasate chiar si in acest context va solicit, dragi colegi, sa avem o reactie publica, la nivel de Consiliu Superior al Magistraturii, fata de aceasta interventie care vine si se adauga altor interventii. Ca sa nu mai spun ca le gasesc un atentat la suveranitatea tarii (dar pentru asta sunt suficienti barbati de stat care ar putea sa aiba o reactie).

Am vazut cateva pozitii luate de persoane din sistemul judiciar, dar Consiliul Superior al Magistraturii este cel mai indreptatit sa aiba o reactie, sub forma unui comunicat sau chiar o rezolutie.

Este de neacceptat ca un functionar al unui alt stat – fie el si partener strategic... Si daca ar fi partener, ar trebui sa ne trateze in mod egal, si nu intr-o relatie care imi aduce aminte de reactiile trecute din istorie; sau, mai bine zis, nici de alea nu-mi aduce aminte. Ca au fost vremuri cand domniile se cumparau chiar de domni. Dar nici atunci nu a existat atata umilinta cata exista in prezent, prin astfel de declaratii.

Va rog sa acceptati suplimentarea ordinii de zi, sa adoptam un comunicat sau o rezolutie si va solicit pentru asta un vot public. Pentru ca e o chestiune foarte grava. Nu am fi avut poate aceasta solicitare daca nu era vorba de o institutie din sistemul judiciar. Cum pana la momentul actual nu vad sa existe alte reactii la nivel de stat (de la Presedintie pana la Ministerul Afacerilor Externe), noi, in calitate de garant al independentei sistemului judiciar, avem obligatia sa nu lasam aceasta palma (peste obrazul Romaniei si, bineinteles, a sistemului judiciar) nelamurita si s-o lasam sa treaca – chiar daca suntem un popor crestin si putem intoarce si celalalt obraz. Cred ca este prea mult deja.

La un moment dat, am incercat sa ma gandesc despre ce vorbeste domnia sa. Pentru ca face amintire despre presedintele Biden, care este – inteleg – preocupat de lupta anticoruptie, care este o prioritate de securitate nationala pentru dansii. Sper ca totusi noi avem un alt presedinte, suntem inca un stat independent, suveran si putem sa ne gestionam singuri problemele de securitate nationala, daca ele exista.

N-am vazut sa vorbeasca nimic despre abuzuri, niciodata. SUA nu este la prima declaratie de acest gen. Ne aducem aminte ca acum doi ani, era un alt ministru al Justitiei (n.r. Ana Birchall) care incuraja o foaie de parcurs. Ma intreb daca nu cumva si aceasta declaratie este o alta etapa a unei foi de parcurs.

Sa ne spuna si noua cineva public daca este adevarat sau nu, daca Romania mai este un stat independent sau ce suntem. Suntem anexati cuiva? N-am auzit sa se intample acest lucru.

De aceea, va rog sa avem o reactie pe aceasta problema, care este una grava – indiferent care este pozitia noastra fata de institutia luata in discutie de acest insarcinat. M-am intrebat daca vreun oficial roman si-ar permite sau si-a permis vreodata sa intervina in politica interna a vreunui stat. Eu nu cred ca s-a intamplat acest lucru, ca ar fi fost trimis imediat acasa. Dar asta este alta problema – tine de alte relatii. Nu ne amestecam, ca nu e treaba noastra sa le analizam. Dar pe segmentul nostru cred ca este cazul sa avem o reactie de indata. Deja sunt cateva zile bune de cand escaladeaza declaratia domnului David Muniz si cred ca acest lucru deja este foarte grav: ca a trecut atata timp si noi n-am avut niciun fel de pozitie publica.

Deci va solicit, pe suplimentarea ordinii de zi, sa aveti un vot public (pentru ca nu e prima data cand se intampla acest lucru pe suplimentare) si apoi sa gasim impreuna modalitatea cea mai corecta: daca e comunicat, rezolutie sau orice gasiti dumneavoastra de cuviinta.

Stelian Ion: Mie mi se pare o solicitare nepotrivita, in total dezacord cu linia pe care consider eu ca ar trebui s-o urmam – aceea de deschidere catre partenerii nostri (si NATO, si europeni), cu totii interesati ca lupta impotriva coruptiei sa continue si sa functioneze in toate statele-membre. De aceea, nu cred ca este o vina si nu cred ca este o problema atunci cand se afirma ca se sustine lupta impotriva coruptiei in statele-membre.

Nu exista nicio foaie de parcurs; exista doar dorinta noastra de continua aceasta lupta impotriva coruptiei. Nu ni se dau indicatii pretioase, ci suntem incurajati pe o linie pe care bineinteles ca noi o alegem; n-o alege altcineva pentru noi. Noi suntem suverani, dam votul, insa tot noi putem alege daca vrem sa fim un stat inchis, daca vrem sa ne izolam sau daca vrem sa fim parteneri intr-o Uniune Europeana armonioasa, pe baza acelorasi principii si cu niste parteneri NATO care au incredere in toate statele-membre.

De aceea, apreciez ca buna colaborare si dialogul institutional si interstatal cu toti partenerii sunt chestiuni de apreciat, nu de blamat. Sunt – e adevarat – posibilitati multiple, putem sa avem alte optiuni, insa intoarcerea in trecut reprezinta tocmai aceasta atitudine, de inchidere a portilor, de inchidere a liniilor de dialog. Si eu, personal, nu sunt absolut deloc de acord cu aceasta linie propusa.

Gabriela Baltag: Nu e vorba de niciun dialog din declaratia acestui functionar al Statelor Unite. Dimpotriva: e un indemn la a sta in genunchi. Iar Romania nu cred ca poate sa stea in genunchi in fata nimanui – indiferent daca se numeste SUA, Uniunea Europeana... Eu cred ca totusi mai avem putina demnitate ca popor si nu putem accepta acest lucru. Este adevarat: mecanismele le gasim noi. Dar parteneriatul presupune un tratament de la egal la egal. Chiar daca suntem mici, suntem puternici si importanti – la fel de importanti. Asa incat nu putem ingadui nimanui sa ne spuna cum trebuie sa ne facem noi politica interna pe justitie.

Stelian Ion: Totusi, avem niste mecanisme... Nu doar aceasta colaborare cu partenerii NATO, dar avem niste mecanisme inclusiv europene si chiar si acolo am vazut comentarii de genul acesta: ca noi nu acceptam niste lucruri pe care ni le-am asumat de la bun inceput. Nu mai suntem atenti la respectarea unor tratate pe care nu ne-a fortat nimeni sa le semnam. Si lucrul acesta mi se pare de o gravitate extrema.

As vrea sa vad daca puteti cita unde anume se face referire – in declaratiile domnului insarcinat cu afaceri din partea SUA – la a sta in genunchi in fata cuiva. Nici vorba de asa ceva! Fiecare poate avea o optiune si e bine sa stim si partenerii nostri cum se raporteaza la actiunile noastre, cum si noi ne putem raporta. Pentru ca – repet – este vorba despre un parteneriat si conteaza foarte mult acest dialog. Votul intotdeauna (si in Parlament, si peste tot) va fi al nostru, nu va fi al altcuiva. Deci suntem atat de independenti cat ne dorim sa fim si cat ne propunem si cat acceptam noi; nu ne impune nimeni altceva.

Victor Alistar: Pentru urmatoarele trei argumente, eu consider ca nu putem sa nu suplimentam. Si anume: faptul ca art. 133 alin. 1 din Constitutie ne impune ca atunci cand se pune in discutie o chestiune ce ar putea afecta independenta sistemului judiciar in ansamblul sau sau chestiuni care privesc principala functiune a Consiliului s-o discutam. Urmare a discutiei, se ajunge la o concluzie.

De asemenea, noi nu putem sa ne alegem competentele. Pentru ca daca noi am recurge la a ne alege cand ne exercitam competentele si daca este oportun sa ne exercitam competentele, tindem spre disolutia ratiunii pentru care in ansamblul constitutional functioneaza Consiliul. Deci trebuie sa facem fata tuturor subiectelor si trebuie sa le analizam si sa le transam. Daca la acest moment – al discutiilor preliminare, al aspectelor prealabile – punem in discutie daca e oportun sau nu sa ne indeplinim sarcina nu este, cred, in regula.

Si al treilea argument este acela ca indiferent cine sau in ce conditii ar putea sa aduca atingere garantiilor pe care justitiabilul le are (si anume: la o organizare judiciara care sa ii garanteze un proces echitabil, in diferitele faze ale acestuia), este de natura Consiliului – ca factor de autoreglare – sa analizeze si sa discute. Urmare a analizei si a discutiilor, ajungem la o concluzie. Dar nu putem sa nu suplimentam si sa nu discutam aceasta chestiune, pentru ca nu este la alegerea noastra daca vrem, daca e o oportun, in functie de conjunctura, de cine... Stiam ca Themis (n.r. zeita justitiei) este legata la ochi; nu sta cu ochii deschisi sa vada despre cine-i vorba, ca sa faca solutia placuta acelui cine.

Simona Marcu: Este oportuna solicitarea de suplimentare a ordinii de zi. Cred ca in acest stadiu al discutiilor trebuie sa ne limitam doar la acest aspect tehnic. Altminteri, daca acceptam ca putem intra si in profunzimea declaratiilor, nu sunt de acord cu modul simplist in care domnul ministru pune problema. Pentru ca nu a afirmat nimeni ca insarcinatul cu afaceri a spus ca noi stam in genunchi, ci s-a interpretat declaratia pe care a dat-o in acest sens. Si cum sa interpretezi o declaratie in care spune ca trebuie sa se refaca statul de drept in Romania? Sa fim seriosi! Concluzia rezulta cu necesitate.

Stelian Ion: N-as numi interventia mea simplista si cred ca atunci cand faci anumite propuneri de suplimentare a ordinii de zi, trebuie sa discuti oportunitatea. Nu poti sa nu antamezi macar putin fondul problemei. Pentru ca altfel fiecare dintre noi vom veni cu cereri de suplimentare si vom avea pretentia ca automat ele sa fie admise, urmand sa discutam apoi pe fond. Cred ca trebuie sa vedem daca e oportuna sau nu si daca avem niste indicii in acest sens. Or, din punctul meu de vedere, nu exista astfel de indicii si nu interpretez acele declaratii – pe care nu le-ati citat, ci doar le-ati interpretat in sensul in care ati considerat ca reprezinta o ingenunchere cumva a Romaniei... Acele declaratii nu conduc la necesitatea unei suplimentari a ordinii de zi astazi. Dimpotriva: Cred ca este un mare deserviciu facut CSM-ului (daca punem problema asa), justitiei din Romania si modului in care ne respectam noi insine si in care vom avea asteptarea sa fim respectati, la randul nostru, de partenerii externi.

Lia Savonea: Nici eu nu cred ca domnul ministru a avut o interventie simplista. Domnul ministru a dat dovada cumva mai degraba de slugarnicie, iar slugarnicia...

Stelian Ion: As dori sa intervin, pentru ca eu cred totusi ca niste limite trebuie sa ne respectam si sa nu ne jignim. Este un...

Lia Savonea: Va rog sa-mi dati voie sa-mi continuu ideea.

Stelian Ion: Da, eu va dau voie. Am intervenit si ascult cu rabdare fiecare interventie. Doar as solicita presedintelui sedintei si presedintelui CSM sa cenzureze termenii jignitori.

Bogdan Mateescu: Am rugamintea sa folosim dialogul pe care ni-l asumam fara aspecte care ar putea fi considerate jignitoare. Dar am rugamintea sa nu intrerupem, ci avem posibilitatea sa dam replici ulterior.

Lia Savonea: Eu cred ca slugarnicia este o forma mai grava de coruptie decat coruptia insasi. Poate ca ne mobilizam si facem si o lupta impotriva slugarniciei si obedientei de orice fel si-n orice chip. Cred ca ar fi timpul sa ne gandim serios.

Stelian Ion: Este trist ca puneti problema asa. Totusi, ministrii vin si trec prin fata dumneavoastra si in componenta CSM-ului (n.r. ca membri de drept ai CSM). Dumneavoastra aveti o lunga activitate in CSM si aveti o responsabilitate foarte mare. Si, pana la urma, va puteti evalua activitatea din trecut si in ce mod activitatea dumneavoastra a avut un impact pozitiv asupra justitiei. Eu cred ca asta ar fi trebuit sa fie obiectul de reflectie al dumneavoastra, si nu declaratii ale unor functionari.

Andrea Chis: Eu sunt de acord de fiecare data cand se cere suplimentarea ordinii de zi pentru apararea autoritatii judecatoresti in ansamblul ei, dar cred ca atunci cand se formuleaza o astfel de cerere, intr-adevar, trebuie sa se indice elemente care afecteaza autoritatea judecatoreasca. Eu aici, din pacate... Poate pentru ca noi, judecatorii, n-avem voie sa facem politica si poate nu facem distinctia dintre politica si limbajul formal, dar, sincer, ascultand unele replici, mie mi s-a parut ca ne duc spre zona unor ideologii; si nicidecum nu am vazut discursul unui magistrat cu referire la texte de lege si la o stare de fapt, concreta, care ar justifica suplimentarea ordinii de zi. Si ca membru CSM (apolitic, reprezentand un organism care apara independenta judecatorului, a sistemului judiciar – inclusiv fata de politic), imi doresc ca niciodata aici sa nu am macar impresia ca se pot exprima ideologii politice.

Bogdan Mateescu: Eu va multumesc pentru interventii. In legatura cu cererea de suplimentare a ordinii de zi formulata de doamna judecator Baltag, as vrea sa fac doua precizari: intr-adevar (si aici sunt de acord cu domnul ministru al Justitiei), cand discutam despre suplimentari, trebuie sa antamam putin fondul, sa vedem daca exista un manunchi de indicii care sa conduca spre o reactie cum ni se solicita de catre doamna judecator. Din aceasta perspectiva, fiecare vom aprecia – cu ocazia votului – daca se intampla asa.

Cred totusi ca este firesc, intr-o anumita masura, ca statele-partenere sa se intereseze despre starea economiei, despre starea justitiei, iar interviul vizeaza in principal aceste aspecte. Vreau sa va spun tuturor (si celor care ne urmaresc) ca in acest an Consiliul Superior al Magistraturii – prin presedinte si vicepresedinte (n.r. procurorul CSM Florin Deac) – a avut o intalnire cu domnul Muniz si cu alti doi reprezentanti ai statului american, unde am pus bazele unei cooperari in legatura cu analiza modului american in ceea ce priveste raspunderea judecatorilor, statutul acestora, desi stiti ca sistemele sunt diferite, bazate pe common law (n.r. dreptul comun – bazat mai degraba pe precedentul judiciar decat pe norme scrise).

Vreau sa va spun ca am activat acea linie de dialog pe care am propus-o, dar va marturisesc ca, desi s-au solicitat elementele de comparat, din nefericire nu ni s-a comunicat vreun raspuns. Era o precizare pe care as fi vrut s-o fac, pentru ca eu, personal, si domnul vicepresedinte, cred ca si dumneavoastra suntem deschisi sa preluam modele in legatura cu statutul magistratilor din alte tari – cu atat mai mult din tarile partenere, cum este [sic], fara indoiala, Statele Unite ale Americii, ca entitate. Asteptam in continuare o cooperare loiala si, nici daca gresesc sau daca aveti alta opinie, eu chiar sunt deschis unei astfel de cooperari.

Insa cu privire la cererea de suplimentare, urmeaza sa apreciem prin vot daca se impune sau nu fata de aceste declaratii. Vream doar sa spun un singur lucru: ceea ce se presupune a fi oarecum discutabil in perspectiva independentei justitiei vizeaza tema SIIJ – tema amplu dezbatuta, tema cu privire la care ne-am exprimat o opinie fiecare dintre noi, a fost si un vot in Plen pe un aviz. Si eu am parerea mea, pe care mi-o mentin in continuare cu privire la SIIJ. (Am facut-o publica, o fac in continuare).

Eu as vrea sa va spun tuturor (si celor care ne urmaresc): da, este o problema si a starnit elemente de iesiri publice din partea entitatilor straine sau statelor-partenere. Dar in anul 2021, luna iunie, CSM si eu, personal, ne-am bucurat pentru ca in sfarsit se pare ca vom putea debloca concursurile in magistratura. Prin urmare, dincolo de SIIJ (o tema extrem de rezonabila a fi purtata – pentru ca, intr-adevar, vizeaza competenta de urmarire penala asupra judecatorilor), exista atat de multe situatii problematice in justitie si pentru noi, si pentru intreaga tara – cum ar fi resursa umana, cum ar fi neasigurarea cadrului (eu ma uitam catre domnul ministru; sigur: dansul este ministru de sase luni – intelegem constrangerile), neasigurarea resurselor umane, neasigurarea mijloacelor tehnice de dotare, neasigurarea digitalizarii... Pentru ca un act de justitie de calitate nu se poate face facand abstractie de aceste elemente. Si mi-as fi dorit ca si partenerii straini sa aiba un apel – asa cum a facut-o Sectia pentru judecatori saptamana trecuta – in vederea deblocarii situatiei, in vederea regandirii sistemului judiciar, astfel incat actul de justitie sa fie cu adevarat eficient. Pentru ca nu este doar interesul nostru; este interesul entitatilor suprastatale in care ne aflam.

Asta era interventia mea – fara sa minimalizez discutia SIIJ / non-SIIJ sub nicio forma (nu aceasta a fost intentia mea). Justitia are probleme basic (probleme fundamentale) legate de recrutare, de resurse umane, de cadrul normativ instabil, de lipsa de dotari. Si as vrea sa depunem cu totii eforturi – dincolo de diferentele de viziune – si sa ne sprijinim in vederea rezolvarii acestor probleme care pun la indoiala, pentru prima oara, insasi infaptuirea actului de justitie si insusi dreptul fiecarui cetatean la proces echitabil.

Victor Alistar: Observ ca, probabil, unii dintre colegi n-au citit declaratia respectiva, desi ar fi oarecum job decription-ul nostru (n.r. fisa postului), mai ales cand este un subiect atat de important. Esenta care ar trebui discutata (pentru ca ati spus ca discutam si despre continut un pic) este aceea ca se pleaca de la prezumtia ca astazi, cand vorbim, in Romania nu este stat de drept si urmeaza a se reconstrui. Asta presupune ca instantele judecatoresti din Romania nu acorda garantia suficienta a domniei legii – aceea care este publicata in Monitorul Oficial si care desavarseste, pana la urma, ordinea constitutionala.

In acest context, declaratia care implica (n.r. sugereaza; Alistar a calchiat cuvantul dupa verbul englezesc „to imply”) ca nu este stat de drept si ca trebuie reconstruit pune in mari paranteze functionarea sistemului judiciar in ansamblul sau. Pentru ca, indiferent cum este organizata faza instructiei penale, ea trece prin cenzura instantelor de judecata. Or, de aceea am si spus ca este vorba in ansamblul sau. Vream – daca cumva se suplimenta – sa discutam acolo aceste chestiuni.

Deci sub acest aspect, am inteles ca sunt colegi care faceau referire la citate. Se pot face. Banuiesc ca avem toti la noi in mapa pregatit acest subiect (ca e job description-ul nostru – ne uitam pe el). Am vrut doar sa subliniez esenta. Si fara sa discutam aici de vreun fel de (Doamne, fereste!) ideologii. De niciun fel: nici hashtag, nici ne-hashtag. De niciun fel”.

* Click aici pentru a vedea schimbul de replici din CSM

sursa foto Savonea: Mediafax