Procurorii din CSM au nesocotit prevederile legale si au incalcat drepturile si independenta inspectorilor judiciari si ale Inspectiei Judiciare de dragul de a o scoate imaculata pe fosta sefa a DNA Laura Codruta Kovesi in urma controlului privind managementul de la Directia Nationala Anticoruptie. Mai mult, maniera in care procurorii din CSM, condusi la acea data de procurorul Cristian Ban, au inteles sa elimine observatiile conducerii Inspectiei Judiciare privitoare la activitatea Laurei Codruta Kovesi in fruntea DNA a demascat un vadit exces de putere din partea "garantilor independentei Justitiei". Acest lucru reiese din Hotararea pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 1376/2/2018, deschis de Inspectia Judiciara impotriva Consiliului Superior al Magistraturii, care a avut ca obiect anularea in parte a Hotararii CSM nr. 686/31.10.2017, prin care Sectia pentru procurori a decis, de la sine putere, eliminarea din Raportul IJ, intocmit ca urmare a controlului privitor la eficienta manageriala a conducerii DNA, a mai multor pasaje in care se faceau referiri negative privitoare la activitatea sefei DNA Laura Codruta Kovesi (Click aici pentru a citi).

Sectia de procurori a CSM, pe langa lege pentru Kovesi

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate sentinta civila nr. 2547 pronuntata in 31 mai 2018 de judecatoarea Doina Ungureanu de la Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a CAB in dosarul nr. 1376/2/2018, o speta unica de altfel. Caracterul sau unic este dat nu doar de modul in care procurorii CSM au inteles sa isi exercite atributiile de serviciu, caci, dupa cum veti vedea, acestia au fost gasiti vinovati pentru exercitarea atributiilor de serviciu cu rea-credinta, ci si persoana pentru care reprezentatii Consiliului Superior al Magistraturii au ales sa nesocoteasca prevederile legale.

Potrivit sentintei civile nr. 2547 a judecatoarei Doina Ungureanu, prin hotararea de respingere ca inadmisibila a plangerii prealabile formultate de Inspectia Judiciara la scurt timp dupa ce procurorii CSM au eliminat din Raportul IJ pasajele negative privitoare la activitatea Laurei Kovesi, membrii Sectiei pentru procurori au savarsit "un evident exces de putere, refuzand a proceda la analiza aspectelor invederate in cuprinsul plangerii prealabile, fapt ce dezvaluie cu prisosinta reaua-credinta manifestata in exercitarea atributiilor de serviciu".

Mai mult, in aceeasi sentinta, excelent intocmita, Curtea de Apel Bucuresti a constatat, in urma analizarii tuturor probelor, ca a fost "nelegala limitarea dreptului de exprimare de catre conducerea directiei de inspectie judiciara ori a Inspectiei Judiciare", judecatoarea Doina Ungureanu retinand prin hotararea sa ca "limitarea dreptului conducerii Inspectiei Judiciare de a-si exprima parerea in exercitarea atributiilor prevazute de art. 64 alin. 6 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie de catre Inspectia Judiciara, numai in sensul celor retinute de catre Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii prin hotararea contestata, este de natura a aducere atingere independentei acestora".

In acelasi timp, in sentinta a fost retinuta faptul ca procurorii din CSM au nesocotit prevederile legale si regulamentele atunci cand, prin Hotararea nr. 686/2017 au decis sa elimine din raport unele aspecte retinute de inspectorii judiciari. Mai exact, decizia Sectiei pentru procurori de a elimina din raport constatarile unor inspector judiciari – cum ar fi "refuzul de a le fi permis accesul in cadrul misiunii de control la anumite dosare sau informatii, solicitarea anumitor documente si prezentarea altor situatii, care faceau ca aspectele retinute privind conduita procurorului sef directie sa aiba o baza factuala, care forma in acelasi timp obiectul unei sesizari disciplinare din oficiu a Inspectiei Judiciare", pe motiv ca reprezinta "simple aprecieri subiective, fara baza factuala care execed tematicii de control" – constituie, potrivit judecatorei Doina Ungureanu "o incalcare nejustificata si nelegala a principiul independentei inspectorilor judiciari".

Inspectia Judiciara trebuie sa cerceteze disciplinar toata Sectia pentru procurori a CSM

Fata de aceasta situatie, apreciem ca Inspectia Judiciara are obligatia de a declansa verificari disciplinare fata de procurorii din CSM, pornind de la aspectele retinute in sentinta de judecatoarea Doina Ungureanu de la Curtea de Apel Bucuresti, faptele constatate de aceasta fiind de o gravitate uriasa, in raport de functia detinuta de cei vizati, dar si tinand cont de impactul pe care actiunile lor il are asupra Consiliului Superior al Magistraturii, in calitate de garant al independentei Justitiei.

Trebuie totusi sa evidentiem anomalia care s-ar crea in momentul in care Raportul cu concluziile cercetarilor disciplinare ale Inspectiei Judiciare fata de procurorii din CSM ar ajunge pe masa Sectiei pentru procurori. Ar reprezenta practic ca reprezentatii parchetelor sa decida ei pentru ei daca admit sau nu sa fie sanctionati disciplinar.

La aceasta situatie s-ar ajunge daca nu se recurge la o procedura extraordinara in interiorul CSM, in care restul membrilor Consiliului, respectiv judecatorii si reprezentantii societatii civile, sa decida pentru acestia.

Prezentam in continuare pasaje relevante din Sentinta civila nr. 2547 pronuntata de judecatoarea Doina Ungureanu:

"Referitor la fondul cauzei de fata, Curtea retine ca, prin hotararea Sectiei pentru procurori a CSM nr. 686 din 31 octombrie 2017 a fost aprobat Raportul Inspectiei Judiciare nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 avand ca obiect „eficienta manageriala si modul de indeplinire a atributiilor ce decurg din legi si regulamente, de catre conducerea Structurii centrale a Directiei Nationale Anticoruptie, precum si respectarea normelor procedurale si regulamentelor de catre procurori si personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetului vizat” (art. 1).

Conform art. 2 al aceleiași hotarari, „Au fost aprobate partial concluziile si propunerile finale ale Inspectiei Judiciare.”

De asemenea, prin hotarirea mentionata :

– „Au fost respinse observatiile intocmite de conducerea Inspectiei Judiciare,” (Art.3)

– „Au fost aprobate partial obiectiunile formulate de Directia Nationala Anticoruptie.” (Art.4)

– „Au fost excluse din continutul Raportului aspectele care fac obiectul unor sesizari din oficiu ale Inspectiei Judiciare conform adresei nr.7410/IJ/282P/2017 din 23.10.2017,” (Art.5)

Hotararea pronuntata a fost comunicata Inspectiei Judiciare, pentru luarea masurilor ce se impun, la data de 29 noiembrie 2017. Considerandu-se vatamata in interesul sau legitim, la data de 28 decembrie 2017, Inspectia Judiciara a formulat plangere prealabila prin care a fost solicitata revocarea in parte a actului administrativ, reprezentat de hotararea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 686 din 31 octombrie 2017, invocand dispozitiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.

La data de 19.02.2018 Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins ca inadmisibila plangerea prealabila formulata de Inspectia Judiciara.

Contrar opiniei exprimate de paratul Consiliul Superior al Magistraturii in sensul ca art. 3, art. 4 si art. 5 din hotararea atacata nu sunt de natura sa produca efecte juridice de sine statatoare, nereprezentand un act administrativ, ci doar operatiuni procedurale anterioare emiterii actului si prin urmare nu pot fi atacate pe calea unei actiuni in contencios administrativ, Curtea reitereaza faptul ca respectivele articole fac parte integranta din actul administrativ contestat, respectiv din hotararea Sectiei pentru procurori a CSM nr. 686 din 31 octombrie 2017, iar prin aceste articole s-a realizat in concret limitarea aprobarii raportului Inspectiei Judiciare nr. 5115/IJ/982/DIP/2017. (...)

De mentionat este si faptul ca prin raspunsul formulat la plangerea prealabila, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a mentionat ca si masuri anterioare aprobarii raportului de control numai dispozitiile din cadrul art. 3 si art. 4 ale hotararii nr. 686/31.10.2017, nu si pe cele ale art. 5 din aceeasi hotarare, dispozitii in raport de care nu s-a facut nicio analiza, desi prin plangerea prealabila s-a solicitat revocarea hotararii si sub acest aspect.

Rezulta asadar ca, prin hotararea de respingere ca inadmisibila a plangerii prealabile constatata ca fiind formulata de Inspectia Judiciara cu respectarea tuturor cerintelor si a termenelor legale impuse de dispozitiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, republicata, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a savarsit un evident exces de putere, refuzand a proceda la analiza aspectelor invederate in cuprinsul plangerii prealabile, fapt ce dezvaluie cu prisosinta reaua-credinta manifestata in exercitarea atributiilor de serviciu.

De asemenea, maniera in care prin hotararea atacata cu plangere prealabila s-a dispus respingerea observatiilor intocmite de conducerea Inspectiei Judiciare (art. 3 din hotararea nr. 686/31.10.2017) releva ca si aceste dispozitii au fost adoptate cu exces de putere.

In cadrul procedurii de avizare reglementata prin dispozitiile art. 64 alin. 6 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie de catre Inspectia Judiciara, publicat in M.O. nr. 802/29.11.2012, cu modificarile ulterioare, a raportului de controlul intocmit urmare emiterii ordinului nr. 71/3.07.2017 al inspectorului sef al Inspectiei Judiciare, directorul Directiei de inspectie judiciara pentru procurori a formulat, prin nota scrisa, la data de 25.09.2017, un numar de opt observatii, ce au fost ulterior insusite de catre inspectorul sef adjunct, fiind expuse motivat, inclusiv prin prezentarea unor date comparative, nereguli constatate in indeplinirea de catre inspectorii judiciari a unor obiective de control stabilite prin ordinul nr. 71/03.07.2017 emis de inspectorul sef al Inspectiei Judiciare.

La data de 31.10.2017, dupa finalizarea procedurii de analiza a Raportului de control nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 al Inspectiei Judiciare, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a emis un comunicat de presa in care a mentionat si faptul ca „Au fost respinse observatiile conducerii Inspectiei Judiciare, acestea din urma neavand rolul de armonizare a unor aspecte neunitare ale Raportului.”

Ulterior, in motivarea hotararii nr. 686/31.10.2017, acelasi organism a retinut, referitor la observatiile cuprinse in nota de avizare, urmatoarele: „Fata de imprejurarea ca observatiile prezentate nu sunt de natura a imprima un caracter unitar concluziilor și propunerilor inspectorilor judiciari, putand fi apreciate drept constatari și concluzii proprii, diferite de cele ale inspectorilor judiciari care au efectuat in mod direct și nemijlocit controlul, Sectia pentru procurori urmeaza a le respinge.”

Aceasta desi Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie de catre Inspectia Judiciara, publicat in M.O. nr. 802/29.11.2012, cu modificarile ulterioare, nu contine niciun fel de dispozitii in sensul ca observatiile formulate in cadrul procedurii de avizare sa fie de natura a imprima un caracter unitar concluziilor și propunerilor inspectorilor judiciari ori in raport de care conducerea directiei ori a Inspectiei Judiciare sa aiba obligatii in realizarea armonizarii eventualelor constatari, concluzii ori propuneri diferite ale inspectorilor judiciari, expuse in cuprinsul raportului de control.

Neindoielnic, exprimarea parerii in cadrul procedurii de avizare de catre conducerea directiei ori a Inspectiei Judiciare are loc ulterior intocmirii raportului de control de catre inspectorii judiciari componenti ai echipei de control. Verificarea realizata de catre factorii de conducere precizati vizeaza conformitatea obiectivelor stabilite prin ordinul de control emis de inspectorul sef, cu datele și informatiile cuprinse in raportul intocmit de catre inspectorii judiciari desemnati in cadrul echipei de control. (...)

In procedura de avizare a raportului de control, cel investit cu atributii de avizare este necesar sa realizeze si o verificare a modului de respectare de catre inspectorii judiciari din echipa de control a normelor regulamentare. Nicio dispozitie legala ori regulamentara nu reglementeaza insa dreptul conducerii directiei ori a Inspectiei Judiciare sa modifice constatarile, concluziile ori propunerile formulate de catre inspectorii judiciari, sa infirme integral ori in parte raportul de control verificat, nici sa dispuna completarea verificarilor, existand in mod real numai posibilitatea acestora de a constata modalitatea in care au fost respectate normele regulamentare ori procedurale de catre inspectorii judiciari, care și-au incheiat activitatea anterior declansarii procedurii de avizare.

Drept urmare, Curtea constata ca fiind nelegala limitarea dreptului de exprimare de catre conducerea directiei de inspectie judiciara ori a Inspectiei Judiciare, in cadrul procedurii de avizare, a unor pareri asupra raportului de control numai la situatiile in care observatiile formulate ar fi de natura a imprima un caracter unitar concluziilor și propunerilor inspectorilor judiciari, astfel cum s-a retinut prin hotararea contestata.

In acelasi timp, exprimarea de catre directorul directiei de inspectie judiciara si de catre inspectorul sef al Inspectiei Judiciare a unei pareri in cadrul procedurii de avizare, in temeiul unor dispozitii expres reglementate, constituie o componenta a independentei operationale cu care actioneaza Inspectia Judiciara, prevazuta in dispozitiile art. 65 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 republicata si modificata, iar limitarea dreptului conducerii Inspectiei Judiciare de a-si exprima parerea in exercitarea atributiilor prevazute de art. 64 alin. 6 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie de catre Inspectia Judiciara, numai in sensul celor retinute de catre Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii prin hotararea contestata, este de natura a aducere atingere independentei acestora.

In ceea ce priveste aprobarea partiala a obiectiunilor formulate de catre Directia Nationala Anticoruptie (art. 4) si excluderea din continutul Raportului de control a unor aspecte care fac obiectul unor sesizari din oficiu ale Inspectiei Judiciare (art. 5), precum si a unor constatari efectuate de catre inspectori judiciari componenti ai echipei control, Curtea retine nelegalitatea acestora, constatand urmatoarele :

In cuprinsul hotararii nr. 686/31.10.2017, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca se impune verificarea situatiei cauzelor repartizate procurorilor ( ..), raportat la faptul ca respectivele dosare nu au putut fi efectiv verificate in cadrul procedurilor de control desfasurate, fara a se retine si cauza pentru care respectivele dosare nu au putut fi verificate de catre inspectorii judiciari desemnati cu efectuarea nemijlocita a verificarilor, fiind astfel inlaturate fara nicio motivare constatarile acestora, astfel cum au fost expuse in cuprinsul raportului de control nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 (pg. 145- 155). S-a ajuns astfel in situatia in care, desi au fost inlaturate constatarile inspectorilor judiciari care au stat la baza propunerii de efectuare a controlului pentru remedierea deficientelor in ceea ce priveste dosarele respectivilor procurori, sa fie totusi dispusa de catre Sectie efectuarea unui control pentru remedierea deficientelor privind acest aspect.

Referitor la nerespectarea dispozitiilor art. 64 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a retinut faptul ca procurorilor cu functii de conducere nu li s-ar putea imputa ca acestea ar fi cauze care au condus, printre altele, la existenta unui stoc mare de dosare vechi, ca redistribuirea dosarelor in cadrul DNA s-a facut cu respectarea prevederilor legale, fara insa a se analiza in concret, conform articolului invocat, modalitatea de redistribuire a dosarelor despre care s-a facut referire in cuprinsul raportului de control. In plus, aspecte ce constituiau si obiectul unei sesizari din oficiu a Inspectiei Judiciare, aflata in lucru la momentul pronuntarii hotararii, conform art. 5 al hotararii, au fost excluse din continutul raportului de control, rezultand situatia in care Sectia s-a pronuntat pe fondul unor constatari faptice retinute de inspectori judiciari in cadrul raportului, pe care totodata, prin aceeasi hotarare, le-a si exclus din raport.

De asemenea, prin hotararea contestata, constatari personale ale unor inspectori judiciari privind comunicarea defectuoasa a acestora cu procurorul sef directie au fost respinse de catre Sectia pentru procurori, cu motivarea ca reprezinta simple aprecieri subiective, fara baza factuala si care exced tematicii de control. Au fost astfel ignorate si inlaturate nemotivat constatari directe ale unor inspectori judiciari privind refuzul de a le fi permis accesul in cadrul misiunii de control la anumite dosare sau informatii, solicitarea anumitor documente si prezentarea altor situatii, care faceau ca aspectele retinute privind conduita procurorului sef directie sa aiba o baza factuala, care forma in acelasi timp obiectul unei sesizari disciplinare din oficiu a Inspectiei Judiciare. S-a omis totodata a se avea in vedere si faptul ca obiectivul de control stabilit prin dispozitiile art. 2 pct. I lit. D al ordinului nr. 71/03.07.2017 – comunicarea - nu are un caracter limitat. Pe de alta parte, urmare a analizei efectuate, Sectia pentru procurori si-a insusit toate propunerile formulate de aceiasi inspectori judiciari in cuprinsul raportului de control in ceea ce priveste activitatea Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, apreciindu-le ca justificate.

In aceeasi maniera discretionara, prin hotararea contestata, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca fiind indreptatita obiectiunea Directiei Nationale Anticoruptie si a constatat ca aspectele comunicate in scris, de catre inspectori judiciari componenti ai echipei de control, dupa finalizarea verificarilor, conducerii Directiei Nationale Anticoruptie, in aplicarea dispozitiilor art. 64 alin. 1 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie de catre Inspectia Judiciara, nu pot fi calificate ca fiind constatari si concluzii preliminare in intelesul dispozitiilor legale, fara a fi indicate dispozitiile legale incalcate si fara a fi prezentate argumentele avute in vedere.

De asemenea, in cuprinsul aceleiasi hotarari, Sectia pentru procurori a retinut si ca nu s-a transmis procurorilor verificati criteriul de selectie a dosarelor, omitand faptul ca acesta a fost consemnat in procese-verbale intocmite de catre inspectorii judiciari, fara a se indica chiar si sumar, care au fost normele legale sau regulamentare incalcate de catre acestia prin necomunicarea metodei de selectie a dosarelor ori care ar fi impus realizarea obligatorie a unei comunicari cu acest obiect.

Prin hotararea nr. 686/31.10.2017 a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii se retine explicit o comunicare deficitara intre inspectorii judiciari si conducerea Inspectiei Judiciare, care ar fi imprimat un caracter neunitar raportului de control. Se omite insa a se constata faptul ca inspectorii judiciari (..) nu au comunicat cu conducerea Inspectiei Judiciare pe parcursul desfasurarii controlului, referatele, notele si procesele-verbale intocmite de acestia nefiind aduse la cunostinta conducerii pe parcursul verificarilor, ci doar in parte, la momentul predarii raportului de control.

In aceeasi linie se inscrie si aprecierea Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ca este oportuna inlaturarea din cuprinsul raportului de control a mentiunilor de la pg. 171 paragraful 3, referitoare la o posibila repartizare reechilibrata a cauzelor, ce reprezenta in fapt o constatare motivata a inspectorilor judiciari, inserata in cuprinsul raportului de control, care putea fi, eventual, motivat, sa nu fie insusita de catre Sectie, dar nicidecum inlaturata din raport.

De asemenea, nelegala este si inlaturarea din cuprinsul raportului de control al Inspectiei Judiciare, prin hotararea nr. 686/31.10.2017 a Sectiei pentru procurori a situatiilor de fapt constatate de inspectori judiciari componenti ai echipei de control, motivat de faptul ca acestea fac obiectul unor sesizari disciplinare aflate pe rolul Inspectiei Judiciare.

Din coroborarea dispozitiilor art. 75 din Legea nr. 317/2004 si art. 65 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie de catre Inspectia Judiciara rezulta in mod explicit lipsa vreunor prevederi care sa stipuleze posibilitatea eliminarii de catre Sectie, dintr-un raport de control al Inspectiei Judiciare, a vreunor situatii de fapt retinute de catre inspectorii judiciari ca si temei privind existenta unor indicii de savarsire a unor abateri disciplinare, inspectorii din cadrul Inspectiei Judiciare investiti cu solutionarea lucrarilor nou constituite in aplicarea art. 63 alin. 6 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie de catre Inspectia Judiciara fiind singurii competenti sa realizeze verificarile prealabile privind situatiile punctuale.

Cu toate acestea, cu nesocotirea totala a respectivelor prevederi legale si regulamentare neechivoce, prin hotararea nr. 686/31.10.2017 (art. 5), Sectia pentru procurori a hotarat excluderea din raportul de control a aspectelor ce fac obiectul unor sesizari din oficiu ale Inspectiei Judiciare.

In mod evident, Sectia pentru procurori nu se poate subroga in drepturile inspectorilor judiciari, membrii Consiliului Superior al Magistraturii neavand atributii de inspectori judiciari, iar inlaturarea constatarilor acestora din urma din cuprinsul raportului de control constituie o incalcare nejustificata si nelegala a principiul independentei inspectorilor judiciari.

Criticile exprimate de catre unitatea de parchet unde a fost efectuat controlul referitor la aspecte de fond ale constatarilor realizate de catre inspectorii judiciari componenti ai echipei de control nu reprezinta altceva decat aparari ale procurorilor referitor la activitatea carora se efectueaza verificari prealabile in lucrari constituite distinct, acesta din urma fiind cadrul in care pot fi invocate si valorificate.

In fapt, prin dispunerea de catre Sectie in sensul art. 5 din hotararea contestata, s-a ajuns, de exemplu, in ipoteza in care, desi a fost inlaturata situatia de fapt constatata de catre inspectorii judiciari in ceea ce priveste modul de realizare a comunicarilor prevazute in art. 145 din Codul de procedura penala, totusi Sectia pentru procurori si-a insusit propunerea acelorasi inspectori judiciari de a se efectua un control pentru remedierea deficientelor constatate inclusiv sub acest aspect, rezultand ca dispozitia Sectiei nu este obiectivata de elementul de fapt care a determinat dispunerea verificarilor privind situatia respectivelor comunicari procedurale pentru anul 2016.

Curtea retine astfel ca exercitarea dreptului de apreciere a fost realizata in situatia data de catre Sectia pentru procurori cu incalcarea limitelor competentei prevazute de lege ceea ce constituie un exces de putere, in sensul prevederilor art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr. 554/2004.

Se are in vedere si faptul ca odata cu reglementarea expresa a excesului de putere printre temeiurile actiunii in contencios administrativ prevazute de dispozitiile Legii nr. 554/2004, s-a realizat o consacrare normativa a ideii ca oportunitatea este o componenta a legalitatii, iar nu o notiune exterioara acesteia, astfel incat pe calea contenciosului administrativ, actele administrative pot fi cenzurate si din punctul de vedere al oportunitatii.

In mod evident, limita legala a dreptului de apreciere se raporteaza la scopul legii, actul administrativ trebuind sa aiba calitatea de a satisface, in acelasi timp, atat rigorile legii, cat si o nevoie sociala determinata."

Prezentam in facsimil Sentinta civila nr.2547 din 31 mai 2018 din dosarul nr. 1376/2/2018, solutionat de judecatoarea Doina Ungureanu: