Data afara din DNA de Tudorel Toader pentru managementul defectuos, cu circa un an inainte de a-si incheia cel de-al doilea mandat la sefia parchetului anticoruptie, care sub domnia ei, s-a consacrat ca fiind unitatea catuselor, Laura Codruta Kovesi a ajuns, cum-necum, procuror sef european al Parchetului European. Practic, dupa ce a fost „mama catuselor” in Romania, Laura Codruta Kovesi va fi de acum „mama la fondurile europene” si ii va alerga prin toata Europa pe cei care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Dar pentru ca, asa cum ne amintim, nici bine nu fusese numita in functie si deja se plangea ca institutia inca neinfunctionala va mai avea nevoie de procurori, pentru ca nu va putea sa lucreze singura miile de dosare pe care estimeaza ca le va lucra anual - „In primul an de activitate, Parchetul European trebuie sa poata sa deschisa cel putin 2000 de cazuri noi. (...) Am facut o prima evaluare, conform careia procurorii europeni delegati vor trebui sa filtreze minim 3000 de cazuri si sa ia o decizie” (declara Kovesi in fata europarlamentarilor de la Comisiile pentru libertati civile si control bugetar, in februarie 2020) –, fosta sefa DNA a primit un ajutor nesperat. Si atentie, nu vorbim despre cei cativa procurori pe care Romania ii va trimite de-a dreapta lui Kovesi la Parchetul European (EPPO) pentru a lucra dosarele privind fraudarea fondurilor europene!

Ministrul Justitiei pregateste oastea lui Kovesi

Vorbim despre o adevarata oaste formata din procurori care vor trebui sa raporteze Parchetului European condus de Laura Kovesi toate dosarele care le intra pe mana si care vizeaza infractiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE.

Caci, acest lucru este prevazut in proiectul de lege pe care Ministerul Justitiei condus de Catalin Predoiu l-a lansat in dezbatere publica pentru a se asigura ca Parchetul European condus de Kovesi va functiona fara deficiente. Este vorba despre Lege privind stabilirea unor masuri pentru punerea in aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere in aplicare a unei forme de cooperare consolidata in ceea ce priveste instituirea Parchetului European (EPPO) publicata pe site-ul Ministerului Justitiei, impreuna cu expunerea de motive, in care se arata de ce este necesara aceasta masura.

Desigur, toate dispozitiile din legea propusa de Predoiu se precizeaza ca sunt o transpunere a dispozitiilor cuprinse in Regulamentul EPPO. Mai exact ale art. 48 din Regulamentul EPPO, unde se prevede ca „autoritatile nationale ar trebui sa informeze EPPO cu privire la orice comportament care ar putea constitui o infractiune care tine de competenta EPPO”. Ceea ce se si intampla prin proiectul de lege lansat spre dezbatere publica.

Numai ca, in aceleasi Regulament EPPO se precizeaza si ca, la randul lui „EPPO ar trebui sa informeze autoritatile nationale competente cu privire la orice fapte care i se aduc la cunostinta si care ar putea constitui o infractiune, de exemplu marturia mincinoasa”. Ce sa vedeti, in proiectul de lege iesit de la Ministerul Justitiei nu regasim nicio recomandare pentru EPPO pentru sprijinirea activitatii autoritatilor din Romania.

Proiectul de lege prevede astfel ca procurorul care constata ca dosarul pe care il instrumenteaza contine elemente privind o infractiune de competenta Parchetului European trebuie sa informeze de indata structura condusa de Kovesi. Raportarea trebuie sa cuprinda descrierea faptelor cercetate, valoarea prejudiciului produs sau care s-ar fi putut produce, identitatea persoanelor care ar fi putut participa la savarsirea faptei, identitatea victimelor, date privind infractiuni legate in mod indisolubil, stadiul cercetarilor, indicarea probelor administrate, elemente transfrontaliere, inclusiv temeiul legal pentru care Parchetul European este competent spre a solutiona cauza.

Practic, procurorul trebuie sa dea dosarul de-a gata, iar Parchetul European sa decida daca il vrea sau nu. Caci, astfel cum arata proiectul de lege la art. 9 alin. (1), daca dosarul nu prezinta interes pentru Parchetul European, dosarul va reveni la procurorul national. In acest sens este important de amintit ce declara Kovesi intr-un interviu acordat Euractiv.com in 8 mai 2020 (foto): „Nu doresc sa investighez cazuri mici, rolul nostru este axat in special pe fraudele transfrontaliere, pentru a rezolva cazurile pe care birourile nationale nu le pot rezolva din cauza limitarilor interente ale sistemelor nationale”.

Se mentioneaza de altfel in legea propusa de Ministerul Justitiei ca inclusiv cauzele care au fost inregistrate anterior operationalizarii Parchetului European si care vizeaza infractiuni cu fonduri europene vor fi trimise la unitatea condusa de Kovesi, astfel incat aceasta sa decida „daca isi exercita dreptul de evocare a cauzei”.

Predoiu infiinteaza in DNA Structura de sprijin a procurorilor europeni delegati in Romania

Pe de alta parte, in acelasi proiect de lege se prevede si infiintarea unei Structuri de sprijin a procurorilor europeni delegati in Romania, structura care va functiona in cadrul DNA si va avea un numar de maxim 10 posturi, dintre care 6 posturi de ofiteri si agenti de politie judiciara, 2 posturi de specialisti si 2 posturi de grefieri.

La randul lor, procurorii europeni delegati din Romania pot dispune, atentie, oricarei structuri de parchet din Romania sa puna la dispozitie orice mijloace necesare pentru „obtinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea si descoperirea informatiilor, ofiteri sau agenti de politie judiciara, precum si specialisti in domeniul prelucrarii si valorificarii informatiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, necesare desfasurarii activitatii, in vederea efectuarii cu celeritate si in mod temeinic a activitatilor de descoperire si de urmarire a infractiunilor date de lege in competenta sa”.

Iata ce prevede proiectul de Lege al Ministerului Justitiei:

„Art. 5. - In cazul in care organele de urmarire penala, primind o sesizare sau cu ocazia desfasurarii activitatii, constata elemente privind o infractiune care atrage sau ar putea atrage competenta Parchetului European, informeaza despre aceasta, de indata, Parchetul European, prin adresa.

Art. 6. – (1) In cazul in care procurorul, procedand la verificarea competentei sale, constata elemente privind o infractiune pentru care Parchetul European ar putea sa isi exercite competenta sau descopera imprejurari care determina atragerea competentei Parchetului European, informeaza despre aceasta, de indata, Parchetul European, prin adresa, oferind, totodata, oricare alte informatii solicitate ulterior de Parchetul European in vederea stabilirii competentei.

(2) Informarea prevazuta la alin.(1) va cuprinde toate elementele relevante ale cauzei, incluzand cel putin descrierea faptelor cercetate, valoarea prejudiciului produs sau care s-ar fi putut produce, identitatea persoanelor care ar fi putut participa la savarsirea faptei, identitatea victimelor, date privind infractiuni legate in mod indisolubil, stadiul cercetarilor, indicarea probelor administrate, elemente transfrontaliere, argumente pentru a concluziona ca Parchetul European este mai bine pozitionat pentru a efectua urmarirea penala in sensul art. 25 alin. 4 din Regulamentul (UE) 2017/1939, dupa caz.

(3) In situatia in care Parchetul European solicita informatii suplimentare sau accesul la dosar in vederea exercitarii dreptului de evocare, acestea ii sunt puse la dispozitie de indata.

(4) Dupa transmiterea informarii si pana la comunicarea deciziei Parchetului European sau pana la expirarea unui termen de 10 zile, organul de urmarire penala va efectua doar actele urgente.

Art. 7. – (1) In cazul in care Parchetul European isi exercita dreptul de evocare, procurorul transmite cauza catre Parchetul European, intocmind, totodata, o ordonanta in acest sens.

(2) Ordonanta cuprinde mentiunile prevazute de art. 286 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala cu modificarile si completarile ulterioare si nu poate face obiectul unei plangeri in temeiul art.338 din Codul de procedura penala. (...)

Art. 16. - (1) In aplicarea Regulamentului EPPO, in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie se infiinteaza si functioneaza Structura de sprijin a procurorilor europeni delegati in Romania, care functioneaza cu un numar maxim de 10 posturi, dintre care 6 posturi de ofiteri si agenti de politie judiciara, 2 posturi de specialisti si 2 posturi de grefieri, numarul maxim de posturi al Directiei suplimentandu-se in mod corespunzator cu cele 10 posturi. Numarul maxim de posturi poate fi suplimentat, ulterior, prin hotarare a Guvernului, in functie de nevoile concrete in desfasurarea activitatii procurorilor europeni delegati in Romania. (...)

(4) Din dispozitia oricarui procuror european delegat, orice structura de parchet din Romania pune la dispozitie acestuia mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea si descoperirea informatiilor, ofiteri sau agenti de politie judiciara, precum si specialisti in domeniul prelucrarii si valorificarii informatiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, necesare desfasurarii activitatii, in vederea efectuarii cu celeritate si in mod temeinic a activitatilor de descoperire si de urmarire a infractiunilor date de lege in competenta sa. (...)

Art. 23. In cauzele inregistrate anterior operationalizarii Parchetului European, avand ca obiect infractiuni de competenta acestuia, procurorii informeaza de indata Parchetul European pentru ca acesta sa decida daca isi exercita dreptul de evocare a cauzei.

Art.24. Prezenta lege intra in vigoare la 10 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.”

*Cititi aici proiectul de lege

*Cititi aici expunerea de motive

*Cititi aici Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere in aplicare a unei forme de cooperare consolidata in ceea ce priveste instituirea Parchetului European (EPPO)