SRI ASCULTA IN TIMP REAL – Tribunalul Brasov demasca Binomul DNA-SRI: “Nu a existat doar o simpla activitate de inregistrare pe suport a discutiilor, ci a existat o ascultare in timp real a convorbirilor de catre SRI, care a transmis organului de cercetate penala date de interes pentru ancheta... SRI nu a comunicat doar inregistrarile, ci le-a audiat si a comunicat aspecte de interes in cauza, fapt ce denota ca stia sau aprecia ce anume are de urmarit si supravegheat” (Sentinta)

Scris de: Bogdan GALCA

08.09.2020 17:35
Vizualizari: 6682

Generalul Florian Coldea (foto stanga), fostul prim-adjunct al SRI, a pretins marti, 8 septembrie 2020, dupa ce a fost audiat ca martor la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie in dosarul lui Mircea Negulescu, ca Serviciul a actionat mereu corect si legal. Ceea ce a omis sa spuna Coldea este ca in timpul in care el si George Maior (foto dreapta) au condus SRI, institutia a supravegheat oameni pentru presupuse fapte care nu au legatura cu siguranta nationala, fapte care sunt de competenta organelor judiciare, ca au fost ascultate in timp real convorbiri telefonice si au fost selectate informatiile trimise ulterior procurorilor.



Toate acestea se regasesc in sentinta 83/2019 din dosarul 2523/62/2015 prin care Tribunalul Brasov a achitat-o pe fosta directoare din Posta Romana Mioara Pribescu (foto 2) in dosarul in care DNA a incercat s-o execute pentru pretinse fapte de trafic de influenta, instigare la abuz in serviciu si grup infractional organizat. In acelasi dosar au mai fost achitati si fostul secretar de stat din Ministerul Comunicatiilor Marius Fecioru, dar si un al treilea inculpat. Tribunalul Brasov a dispus achitarile in baza art. 16, alin. 1, literele a) si b) teza I din Codul de procedura penala: „fapta nu exista”, respectiv „fapta nu este prevazuta de legea penala”.

Trebuie precizat ca Mioara Pribescu si Marius Fecioru au fost retinuti de catre DNA si defilati in catuse, fiind tinuti in arest la domiciliu si arest preventiv timp de aproape o luna.

 

Convorbiri ascultate in timp real

 

In sentinta de achitare, Tribunalul Brasov dezvaluie ca la dosar exista adrese din care rezulta nu doar ca masurile de supraveghere tehnica au fost puse in executare de catre organele care nu indeplineau, prin raportare la activitatea de urmarire penala sesizata, functia de organe judiciare, adica de SRI, dar si ca procurorii au primit in timp real date despre modul in care s-ar fi comis faptele cercetate, date provenind de la persoane care nu aveau posibilitatea legala sa indeplineasca astfel de atributii.

Instanta precizeaza ca in cazul inregistrarilor video activitatea de supraveghere tehnica presupune o efectiva munca operativa, de cunoastere a unor detalii ale anchetei in curs de derulare, respectiv o activitate de urmarire penala. Extrem de grav, in sentinta de achitare a fostei directoare a Postei Romane si a celorlalti doi inculpati se retine ca SRI nu s-a limitat doar la simpla activitate de inregistrare pe suport a discutiilor indicate in acuzare, ci oamenii condusi de Florian Coldea si George Maior au ascultat in timp real convorbirile, dupa care au transmis DNA date: “Prin urmare, SRI nu doar ca avea cunostinta despre activitatea de cercetare penala, dar a identificat si selectionat in activitatea derulata aspecte pe care le-a considerat de interes, acestea au fost comunicate si au fost efectiv utilizate de organele judiciare”.

Concluzionand, instanta
arata ca Serviciul Roman de Informatii a facut efectiv activitatea de urmarire penala in acest dosar. Practic, SRI, cu complicitatea procurorilor DNA, a lucrat la fabricarea unui dosar in care au fost arestati oameni care ulterior au fost declarati nevinovati de instanta de fond.


Iata pasaje din sentinta Tribunalului Brasov, pe care o atasam integral la finalul articolului:


“Se constata ca in volumul I si II de urmarire penala exista adrese din care rezulta nu doar ca masurile de supraveghere tehnica au fost puse in executare de catre organele care nu indeplineau, prin raportare la activitatea de urmarire penala sesizata, functia de organe judiciare, dar organul de urmarire penala a primit in timp real date despre modul in care s-ar fi comis faptele cercetate, date provenind de la persoane care nu aveau posibilitatea legala sa indeplineasca astfel de atributii.

In acest sens sunt de remarcat imaginile foto care se presupune ca surprind diverse actiuni cercetate, imagini foto care nu s-a indicat ca au fost culese, deci puse in exploatare, de catre organele politiei judiciare.

Iar aici nu este vorba de transpunerea in format letric a imaginilor foto realizate, ci de persoana care a realizat captura foto, respectiv persoana care a supravegheat efectiv activitatea persoanelor cercetate si care nu avea atributii de supraveghere a activitatii de cercetare penala investigata.

Daca in cazul convorbirilor telefonice s-ar putea pune in discutie, in anumite conditii, doar realizarea inregistrarilor folosind echipamentele SRI, in considerarea calitatii acestuia de autoritate in domeniul realizarii interceptarilor, in cazul inregistrarilor video activitatea de supraveghere tehnica presupune o efectiva munca operativa, de cunoastere a unor detalii ale anchetei in curs de derulare (pentru a stii ce anume se urmareste), respectiv o activitate de urmarire penala.

In acelasi sens, in ceea ce priveste inregistrarile convorbirilor telefonice interceptate in cauza, se constata ca nu a existat doar o simpla activitate de inregistrare pe suport a discutiilor indicate in acuzare, ci a existat o ascultare in timp real a  convorbirilor de catre SRI care a transmis organului de cercetate penala date de interes pentru ancheta, date ce au fost consemnate, pentru operativitate, in procese verbale, consemnandu-se ca ulterior urmau a fi depuse si note de redare. Prin urmare, SRI nu doar ca avea cunostinta despre activitatea de cercetare penala, dar a identificat si selectionat in activitatea derulata aspecte pe care le-a considerat de interes, acestea au fost comunicate si au fost efectiv utilizate de organele judiciare. (...)

In momentul in care s-a solicitat instantei emiterea sau prelungirea mandatelor de supraveghere tehnica, DNA a invocat ca sesizarea din oficiu are la baza date furnizate de catre SRI.

Se constata ca in referatele cu propunere de prelungire/emitere a unor mandate de supraveghere tehnica se face referire la faptul ca sesizarea din oficiu are la baza furnizarea de date de serviciile specializate in culegerea de informatii.

Apoi, se observa ca aspectele consemnate in procesul verbal de sesizare din oficiu (fila 1-5 vol I d.u.p.), care ar contine date furnizate de servicii specializate in culegerea de informatii, releva o situatie de fapt apreciabila in timp, de aproximativ 4 luni de supraveghere anterioara a unor fapte de competenta organelor judiciare.

In cursul judecatii, s-a comunicat de catre organul de cercetare penala (f. 146 vol VIII, f 23 vol IX) ca fisierele audio/video au fost ascultate/urmarite de organele de urmarire penala care au si intocmit si semnat procesele verbale de redare. Din continutul adreselor emise de organul de cercetare penala catre SRI, coroborat cu datele comunicate de acest serviciu si consemnate in procesele verbale intocmite in cauza, reiese insa ca nu s-a realizat o simpla inregistrare a unor convorbiri telefonice, ci s-a procedat la comunicarea unor aspecte de interes in cauza, date rezultate din interceptari/supravegheri puse in executare efectiv de un serviciu care nu avea calitatea de organ de cercetare penala, date selectate si apreciate de acest serviciu si care au fost folosite si au ajutat la formarea unor opinii in legatura cu dosarul prezent.

S-a mai comunicat de catre organul de cercetare penala in cursul judecatii ca procurorul de caz a beneficiat de sprijinul SRI in temeiul art. 14 al 1 si 2 din L 14/1992, art. 14 al 3,4 din OUG 43/2002 si art. 66 al 3 din L 304/2004, iar procurorul de caz, in temeiul art. 306 Cpp, a solicitat in mod repetat si primit datele si informatiile solicitate. Este dificil a stabili, in lipsa altor elemente si avand in vedere cele retinute mai sus, care dintre informatiile trimise de SRI au fost utilizate pentru a forma aprecierea libera asupra probatiunii, in conditiile in care datele comunicate au fost prelucrate in mod evident anterior trimiterii lor (s-a indicat o situatie de fapt efectiva in cuprinsul actului de sesizare din oficiu, situatie de fapt care priveste date concrete; s-au comunicat telefonic informatii care denota faptul ca punerea in executare s-a realizat prin ascultarea efectiva a discutiilor telefonice de catre un serviciu care nu avea atributii de organ de cercetare penala si care nu putea aprecia care date erau de interes in cauza, aspect care scoate in evidenta ca acest serviciu a urmarit, analizat si comunicat aceasta analiza, efectuand efectiv activitatea de urmarire penala.

S-au efectuat inregistrari foto ale unor momente operative si nu rezulta date ca acest fapt s-ar fi realizat de organe ale politiei judiciare, un alt organ decat cel indreptatit fiind cel care a cunoscut date despre ancheta si a participat efectiv la aceasta).


Nu reiese ca activitatea derulata prin SRI era una pur tehnica. SRI nu a comunicat doar inregistrarile, ci le-a audiat si a comunicat aspecte de interes in cauza, fapt ce denota ca stia sau aprecia ce anume are de urmarit si supravegheat. Dupa sesizarea organelor de cercetare penala, SRI nu avea atributii de verificare a aspectelor semnalate (nu exista competenta de investigare a unor cauze care nu intrau in atributia sa nici anterior acestei date).

Nu s-a realizat o simpla imprimare pe suport optic de catre SRI a interceptarilor, nu exista date ca activitatea de filaj si capturile foto realizate in cauza s-au realizat de organele de cercetare ale politiei judiciare, ca implicarea altor persoane in activitatile de cercetare derulate apare din procesele verbale sau rezolutiile emise.

Acest mod de colaborare pune in discutie intreaga activitate de cercetare penala realizata, de la momentul inceperii urmaririi penale care s-a bazat si pe aceste probe, cu atat mai mult cu cat persoanele audiate in calitate de martori au fost identificate in baza acestor inregistrari, starea de fapt in integralitate fiind apreciata cu raportare la aceastea, cu consecinte si asupra obiectivitatii intregii proceduri si respectarii dreptului la un proces echitabil.

Apoi, prin modalitatea de executare a mandatelor de supraveghere tehnica, un serviciu de informatii a avut acces la convorbirile telefonice care nu priveau, din perspectiva semnalarii unor fapte penale, atributiile sale”.


*Cititi aici integral sentinta Tribunalului Brasov

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii