TARAMUL VINURILOR DE LA URLATI – Arta din spatele unei sticle de vin. Care este diferenta dintre vinurile ecologice si vinurile clasice. Soc, toate contin sulfiti! Feteasca Neagra, soiul romanesc care a trecut granitele

Scris de: L.J.

03.05.2021 13:00
Vizualizari: 5549

In aceste Zile Sfinte, Lumea Justitiei va ureaza liniste, pace sufletesca si armonie si va doreste ca Sarbatoarea Invierii sa va lumineze si binecuvanteze viata. Hristos a Inviat!


Si pentru ca orele din aceasta perioada sunt mai asezate, ne-am gandit ca o lectura despre lumea vinurilor ar fi o incantare, astfel incat va prezentam in continuare reportajul realizat de Lumea Banilor la "Taramul Vinurilor":

 

Pe "Taramul vinurilor", asa cum este denumita regiunea Dealu Mare, sunt concentrati peste 40% dintre producatorii romani de vinuri. Tot pe aici trece si renumitul Drum al Vinului din Romania care, fara a fi suficient promovat, a reusit ca in cativa ani sa faca din judetul Prahova un pol al puterii in materie de vinificatie. Si viitorul suna bine, caci in prezent Asociatia Dealu Mare, din care fac parte mai multe crame din zona Dealu Mare – Domeniile Urlati, Budureasca, Bolgiu, Aurelia Visinescu, Serve, Tohani si alte crame – au demarat actiunile pentru relansarea zonei Dealu Mare din punct de vedere turistic. Avantajul regiunii Dealu Mare este dat de solul foarte bun pentru culturile de vita de vie, cat si de pozitia fata de Bucuresti, care face aceasta zona mai usor de vizitat pentru turisti, dar si mai accesibila din punct de vedere logistic.


 

Lumea Justitiei prezinta periplul pe care Lumea Banilor l-a inceput pe colinele de la Dealu Mare cu o vizita la Domeniile Urlati, o podgorie cu o istorie de aproape 500 de ani in cultivarea vitei de vie, reinviata in 2007, odata cu achizitionarea acesteia de catre compania SC Domeniile Dealu Mare – Urlati. Gratie fondurilor europene si vointei familiei Radulescu, si mai exact ale lui Gabriel Radulescu, Domeniile Dealu Mare - Urlati au reusit, in 2007, construirea unui combinat de vinificatie pe o suprafata unde nu mai exista la acel moment nimic: nici vie, nici combinat, nici perspectiva. Doar oile pasteau in voie...

De altfel, trebuie punctat ca in domeniul viticol si oenologic, Romania este printre statele care, pe teme de agricultura, a reusit sa absoarba fonduri europene aproape de maxim, refacand in acest fel fondul viticol.



In prezent insa, ne aflam in fata unui combinat care asigura intreg fluxul tehnologic de producere a vinului care se desfasoara in cadrul unei hale imense in forma de potcoava, unde este inclus si antreprozitul fiscal si pe care cei de la Lumea Banilor au avut onoare sa il vada in compania atat a managerului care se ocupa ca activitatea sa se desfasoare in bune conditii, dar si a "facatorului de vinuri" care i-au purtat pe taramul de la Dealu Mare. Pe colinele ce imprejmuiesc imensul combinat se afla 10 hectare de sauvignon cabernet, 10 de feteasca neagra, 2,6 de sauvignon blanc si inca 12 hectare de vita de vie "noua", replantata.


Domeniile Dealu Mare – Urlati exploateaza in total 110 hectare, cu tot ceea ce detine in proprietate si in arenda, unele parcele aflandu-se in procedura de replantare. Caci, in acest proces conteaza atat momentul culegerii strugurilor, gradul de puritate al unui soi de strugure, taierea corzilor, dar si decizia in care se renunta la "via batrana" pentru revigorarea plantatiei: "Totul pleaca de la struguri. Daca nu ai struguri buni, nu poti sa ai un vin bun", precizeaza Gabi Radulescu (foto).



Iar calitatea recoltei porneste de la cantar (foto) acolo unde sunt cantariti strugurii adunati de cele cateva sute de maini de culegatori sezonieri, pentru a vedea nu doar cantitatea recoltata, dar si caracteristicile fiecarui lot de struguri. Nivelul de zahar, dar si concentratia de apa relevate de cantar din fiecare lot sunt esentiale pentru obtinerea unui vin de calitate. Insolatia, spre exemplu, este un dezavantaj pentru ca se acumuleaza un nivel ridicat de zahar in struguri: "Consumatorul cauta vinuri cu o aciditate mai ridicata", puncteaza Gabi Radulescu.


Partea tehnologica de producere a vinului, care evident conteaza extraordinar de mult, este similara in toate unitatile viticole, si ne referim la cele construite in ultimii 10-15 ani, pe tehnologii provenite din Germania, Italia sau alte state, fiind aplicate aceleasi principii de vinificatie. In acest proces este folosita aceeasi biotehnologie, care inseamna susele de drojdii, enzimele din vinificatie, fiind vorba practic despre chimie alimentara care face ca totul sa se uniformizeaza.

Calculul intr-o crama se face de altfel destul de simplu: o plantatie de vie, in functie de soi si de anul de productie trebuie sa asigure 10 tone de struguri la un hectar, care inseamna 3.500 de butuci de vie/hectar. Din aceste 10 tone de struguri ies 6.500 litri de vin. Acest calcul simplu arata daca o podgorie este sau nu rentabila la hectar.


Romania produce prepodenerent vin de tip reductiv, in lume fiind produse doua tipuri de vin: vinul reductiv si oxidativ. Adica in prezenta oxigenului sau in absenta oxigentului. Vinul de tip oxidativ, care este intr-o mica masura, este vinul de Porto si vinul de Madeira (vinurile de tip oxidativ care sunt licoroase, cu continut ridicat de alcool, cu struguri recoltati la maturitate deplina, cand boabele se innobileaza). Restul sunt de tip reductiv.


Claudiu Porumb, oenolog: "In Romania nu exista o scoala care sa atribuie calitatea de oenolog"


Dincolo de toate aceste tehnologii standard si definitii, diferenta intre vinuri o face insa oenologul, sau mai popular spus, "facatorul de vinuri". El este artistul, maestrul. Iar la Domeniile Urlati ne-a intampinat Claudiu Porumb (foto), oenolog de aproape 11 ani la Domeniile Dealu Mare – Urlati, cu o experienta vasta in domeniul vinificatiei, pasiune dezvoltata inca din copilarie, pe care a avut norocul sa o puna in practica pe intregul glob, in cele mai importante regiuni viticole din lume.

A ales in final Romania, desi recunoaste ca in materie de oenologie tara noastra mai are multe de invatat, ducand lipsa nu doar de oenologi, cat si de somelieri si degustatori.

In acest cadru aproape didactic, Claudiu Porumb ne-a purtat pasii in tot combinatul de vinificatie, unde ne-a prezentat intregul proces tehnologic de desavarsire a vinului, de cand se zdrobesc strugurii, care ajung in tancurile uriase de unde iese mustul, iar mai apoi, dupa fermentare devine vinul pe care il imbuteliaza intr-un ritm alert.

O initiere intr-ale oenologiei in Romania, dar si a primei scoli de somelieri ne-a fost facuta de Claudiu Porumb:

"In Romania nu exista o scoala care sa atribuie calitatea de oenolog, numit si facatorul de vinuri (oenos – vin; logos – ordinea lucrurilor). Facultatea de Oenologie exista doar in Franta. Cea mai buna cale pentru a dobandi calitatea de oenolog este sa urmezi cursurile facultatii de horticultura, specializarea vinicultura-vinificatie, la care se adauga cursuri de degustator, care se fac la Universitatea de Stiinte Agricole si Silvice din Bucuresti. Acestea se fac odata pe an.

Exista ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania) unde la ora actuala exista circa 160 de degustatori de vinuri autorizati. Acestia sunt diferiti de somelieri, care reprezinta de fapt interfata intre "facatorul de vin" si consumator.

Prima scoala de somelieri din tara noastra a fost facuta de Cramele Hallewod (care in prezent nu mai exista in Romania), si s-a desfasurat la Pivnitele Rhein (Pivnitele Regelui) din Azuga. In 2002 s-au desfasurat primele cursuri de somelier in aceasta locatie. Oamenii nu stiu cata munca este in spatele unei sticle de vin. Sunt tot felul de strategii de marketing in acest moment care fac un vin mai atractiv pentru consumator".


 

Consumatorul, regele absolut al vinului


Atat oenologul, degustatorul si somelierul au insa un numitor comun: consumatorul de vin, care devine cel mai important in acest lant, el fiind principalul beneficiar al produsului pe care oenologul il creaza. Un produs care trebuie sa corespunda cerintelor, dorintelor si tendintelor pietei, acestea din urma ajungand sa fie influentate de partea comerciala.

Spre exemplu, toate lanturile de magazine din tara noastra sunt detinute de straini care isi adapteaza politica proprie la sistemul nostru politic, si care isi pot permite sa aleaga ce intra sau nu pe rafturile magazinelor lor.

Este adevarat, selectia comerciala face ca, in permanenta, sa exista competitivitatea pe piata romaneasca de vinuri, intre principalii producatori. Numai ca lucrurile nu se opresc aici. Pe rafturile magazinelor comerciale sau de specialite sunt prezente si vinurile internationale care, de multe ori au nu doar un pret mai mic – pret despre care aflam de la oenologul Claudiu Porumb ca nu este o conditie primoridala pentru o calitate scazuta a vinului – dar si vizibilitate mai mare, prin existenta unui intreg sistem logistic.

Caci, ceea ce lipsea inainte de '89 – anume competititivatate – este din abundenta acum, producatorii romani de vinuri trebuind sa faca fata atat competitiei din plan intern, cat si din plan extern. Si au cu cine, caci competitia acum se duce in magazine, la raft, unde se regasesc vinuri din cele cinci tari mari producatoare de vin, respectiv Noua Zeelanda, Australia, Africa de Sud, Argentina, Chile, care se vand la un pret chiar mai mic decat vinul romanesc, dar care au o calitate peste medie. Si mai au acum o clientela tot mai educata in materie de vinuri, care pune mare accent pe culoare, gust, buchet...


"Ce nu inteleg foarte multi producatori de vin din Romania, mai mici sau mai mari, cu mai multe sau mai putine fonduri, este ca pana acum se producea vin pentru piata romaneasca. Cativa mai si exportau. Tot ce se exporta inainte de revolutie din Romania se facea prin firma Vinexport, o intreprindere de comert exertior a Securitatii. Nu aveai voie ca producator sa ai o relatie comerciala cu cineva din afara. Acum suntem liberi, putem exporta oriunde in lumea asta.

Se intampla insa urmatorul aspect. S-a ramas cu mentalitatea ca avem traditii, ca facem vinuri, dar atunci se facea vin in acele combinate de vinificatie, Maturi se numeau, pe structura de beton construite pe aceeasi matrita sovietica. Aceste combinate nu aveau vie, via poporului era adusa si vinificata acolo. Tehnologia era din anii 57-60.

Primul combinat de vinificatie din Romania si primul Institut de Cercetare pentru Viticultura si Vinificatie este cel de la Valea Calugareasca, unde mi-am inceput si activitatea ca tanar inginer, ceretator, dupa care am plecat in mediul privat. Sunt oenolog din 1996.

Revenind, ceea ce nu inteleg foarte multi este ca vinul romanesc la care se face referire "cu traditie" este acel vin romanesc bagat tot intr-o galeata. Dupa revolutie ne-am distrus viticultura, si ne-am faramitat.

Nu a existat un antreprenor roman care sa poata prelua mastodontii aia. S-a retrocedat prin legea 18 si s-a ales praful de vii, au venit apoi fondurile de preaderare de la Uniunea Europeana si s-a inceput replantarea. S-a reinnoit viticultura romaneasca".


Replantarea – pierderea soiurilor romanesti


Dar, exista o alta problema. Odata cu replantarea si refacerea fondului viticol s-a constatat si o scadere a cantitati de vin produs din soiurile romanesti, pentru ca in cele mai multe podgorii, replantarea s-a facut cu soiuri cosmopolite din afara tarii. La aceasta situatie s-a ajuns din cauza faptului ca in timp in Romania au disparut pepinierele viticole, cea mai mare pepiniera viticola din tara, cea de la Ghitorani, care apartine Institutului de la Valea Calugareasca, fiind complet distrusa.

A crescut astfel ponderea de sauvignon blanc, de chardonnay, de cabernet sauvignon, fiind pastrate doar regional soiurile romanesti precum Francuta de Iasi, Galbena de Odobesti, Zghiara de Husi sau Busuioaca de Bohotin. Ceea ce salveaza in prezent Romania in materie de vinuri este poate cel mai promovat soi autohton: Feteasca Neagra, soi care, impreuna cu Feteasca Alba, a aparut pe linia Prutului.



Sulfitii, un rau necesar prezent chiar si in vinurile ecologice


Am stat de vorba cu oenologul Claudiu Porumb si despre "mitul vinurilor facute din pastile" – despre ca ne-a spus categoric ca nu exista, toate avand "urme de struguri" – dar si despre mult discutatele vinuri ecologice, care ar fi mult mai bune decat restul vinurilor care contin sulfiti, pentru ca nu ar contine sulfiti.

In realitate insa, dupa cum ne dezvaluie oenologul Claudiu Porumb, nu exista vinuri fara sulfiti, chiar si cele ecologice continand un procent acceptat de sulfiti care vin fie din sol, fie din aer:


"Ce este vinul: un complex de substante care vin din strugure unde nu trebuie sa aiba loc acolo si substante chimice. Asa a aparut vinul ecologic.

Ca definitie, vinul ecologic este acel vin care are limite mai scazute de sulfiti decat vinul normal. Eu am puterea sa contrazic pe oricine si sa aduc argumente ca vinurile noastre facute clasic, dupa tehnologia clasica, provenite din plantatiile noastre, pe care le trimit proba la cel mai complex laborator de analize pentru reziduuri de pesticide, de metale grele, pentru orice compus chimic straini viticulturii sunt cu un continut de pesticide, de sulfiti mult mai mic decat orice alt vin ecologic facut de cineva in Romania. Si pot sa demonstrez asta. Eco nu inseamna ca nu foloseste chimic. Atentie, au anumite clase de substante pe care nu au voie sa le foloseasca si au anumite clase pe care au voie sa le foloseasca. Substantele pe care ei le folosesc oricum le folosim si noi.

Ca sa spun intr-o fraza totul: sunt doua categorii de substante pentru tratamente fitosanitare, si ne referim strict la viticultura. Sunt cele de contact – acele substante cu care eu fac un tratament fitosanitar si care actioneaza prin contact, adera de frunza, de strugure si in felul asta agentul patogen nu mai ataca planta respectiva.

Exista o alta categorie, sistemice, care presupune ca se da cu substanta care patrunde prin stomatele frunzei in planta, circula cu seva elaborata, seva bruta in toata planta si ii asigura o protectie. Este similar cu vaccinarea. Sistemic este exact vaccinarea. Cei din eco nu au voie sa foloseasca substante sistemice".


Dar totusi, pentru ce sunt necesari sulfiti? Conform precizarilor facute de oenologul Claudiu Porumb, sulful are un rol important in combaterea unor boli ale vitei de vie, precum fainare (uncinula necator) care se produce pe timp uscat si cald si are ca efect albirea plantei. Aceasta ciuperca dispare insa doar cu substante pe baza de sulf (cea mai la indemana substanta este pucioasa, care se da prin vie) care in contact cu oxigenul provoaca sulfiti. Aceeasi substanta este aplicata si in cazul vinurilor ecologice, care, oricat s-ar spune ca nu contin sulfiti, au de asemenea un continut important de astfel de substante: "Este substanta de contact, nu patrunde in planta dar, cand se recolteaza, strugurii nu se spala, iar substanta patrunde in vin si formeaza sulfiti. In momentul ala, cand ai vinificat fara sa adaugi sufliti, tu ai 50 miligrame la litru dioxid de sulf in vinul in care nu s-a pus mililitrul de sulf. Unde e bio?".


O alta caracteristica a sulfitilor din vin este ca au proprietatea de limpezi vinul, dar au si rol antiseptic, omorand din microorganismele care degradeaza molecula din vin.

Pentru aceste substante s-a facut de altfel si o clasificare la nivel mondial, legislatia nationala in materie aliniindu-se acestor reglementari, care prevad doza maxima de sulfiti admisa la vinuri, verificabila gratie buletinului de analize necesar fiecarei imbutelieri.

Astfel, la vinurile albe doza este 210 mg/l dioxid de sulf (total sulfiti), daca vinul alb este sec.

Daca vinul este demisec, demidulce sau dulce, continutul de sulfiti se poate ridica pana la 260 mg/l.

In ce priveste vinurile de la Domeniile Dealu Mare – Urlati, astfel cum ne-a marturisit oenologul Claudiu Porumb, acestea au un continut de sulfiti chiar si sub 100 mg/l: "Avem vinuri care au continutul de sulfiti si sub 100 mg/l. Nu suntem la 210 suntem la 80. La rosu ne ducem de la 210 la 170 mg/l".


"Deocamdata acesti sufiti sunt un cutit cu doua taisuri. Sunt raul necesar", conchide Claudiu Porumb.


Oenologul Claudiu Porumb: "De foarte multe ori eco e mai chimic decat vinul normal"



Iar in acest conditii, in care sulfitii din vin nasc atatea discutii, producatorii de vin ecologice se gasesc in situatia de a face cateva clarificari. Spre exemplu, acestia trebuie sa spuna cate tratamente prin contact fac pe an plantatiei de vita de vie, in comparatie cu vinurile produse in stil clasic: "Cei care produc vinuri bio trebuie sa spuna cate tratamente prin contact fac pe an, 10-12-14? Cate facem noi? 5-6-7? Tratamentele lor difera in functia de clima. Tratamentul sistemic are nevoie de o ora ca sa fie absorbit de planta si se da in cantitate redusa si concentrata (chiar mai putin de 1litru la 1 hectar). Pe cand, la substanta de contact avem 500-700 litri/hectar de solutie de substanta activa. De foarte multe ori eco e mai chimic decat vinul normal. Si va spun asta pentru ca de foarte multe ori patronul, bine intentionat sa faca asta, nu are omul potrivit. Cand nu tratezi vita de vie, ai pierdut-o".


Trebuie precizat insa ca fiecarui producator de vin, ecologic sau nu, ii revine obligatia, prin legea producatorului, de a preciza pe sticlele de vin pe care le produce daca vinul contine sau nu sulfiti. Este o mentiune obligatorie, spre deosebire de altele care sunt facultative.


Gama Domeniile Urlati


Domeniile Urlati produc o gama variata de vinuri, fiind printre cele mai cunoscute si apreciate produse romanesti:

INCANTATION – Vinul este un concept, o asamblare de doua vinuri DOC importante si reprezentative pentru acest centru viticol: Feteasca Neagra si Cabernet Sauvignion.

SAAC – SAAC Muscat Otonel, SAAC Feteasca Alba & Sauvignon Blanc, SAAC Saucvignon Blanc, SAAC Feteasca Neagra, SAAC Cabernet Sauvignon, SAAC Cuve Roze Magnum, SAAC Cuve Roze;

TREI PESTI

DOMENIILE URLATI – Domeniile Urlati-ES-Cabernet Sauvignon, Domeniile Urlati-ES-Sauvignon Blanc, Domeniile Urlati-ES-Feteasca Alba, Domeniile Urlati-ES-Feteasca Neagra, Domeniile Urlati-ES-Feteasca Neagra Roze;

PAGANUS– Paganus Cabernet Sauvignon, Paganus Feteasca Neagra;

LA ORIGINE – La Origine Feteaca Neagra, La Origine Sauvignon Blanc. La origine Roze;

ALB/ROZE/ROSU DE ULATI – Rosu de Urlati (Feteasca Neagra), Roze de Urlati (Cabernet Sauvignon), Alb de Urlati (Sauvignon Blanc)

PELIN DE URLATI – Pelin Roze de Urlati, Pelin Rosu de Urlati, Pelin Alb de Urlati;

ZZPELIN – ZZPelin Roze – Pelin Frizzante, ZZPelin Alib – Pelin Frizzante



Imbogatiti cu informatiile si lucrurile vazute la Domeniile Dealu Mare – Urlati, Lumea Banilor promite sa continue calatoria prin minunatul taram al vinurilor, pentru a descoperi noi experiente pe care sa le aduca in fata pasionatilor de viticultura si vin, si nu numai.


Prezentam in continuare o galerie foto cu minunatele locuri de la Domeniile Dealu Mare - Urlati:


Comentarii

# nae din dealul feleacului date 3 May 2021 14:15 +4

Da,imi aduc aminte de Directorul de atunci,1977,al IAS "Dealu Mare"Urlati,D-l ing.Bahrim Nicolae;la Plavia era si o sera de garoafe;am p.i.f. cazanele de abur ABA 4t CH4;ce vremuri!Deasemeni la Combinatul Valea Calugareasca;si de ce nu IAS Bucov si Directorul Misca T.Costica,productie de ciuperci si cite si mai cite au construit"acesti comunisti".Reportajul D-vs.este interesant,dar tot atit de interesant este si de ce nu avem capul pe umeri sa-l folosim,nu doar sa nu ne ploaie in git,sa recunoastem ce am facut bine,ce am facut rau,ce sa indreptam si mai cu seama sa ne protejam NATIONALUL in toate ca avem destule;la aceasta data avem doar minte putina la virf,cosecinta se vede.

# Ticu Isari date 3 May 2021 15:05 +1

Am citit ce ați scris despre vinul românesc. Singurul produs al podgoriilor românești, care se vinde in SUA, Florida și Texas este “Recas”. O sticla de 750 ml costa șapte dolari. Este cel mai ieftin vin, dar și cel mai bun. Vinuri bune se găsesc in Quebec, vinuri franțuzești. In America, vinurile sunt chimice, cu gust îndoielnic.Americanului poți sa ii vinzi un vin de spălat picioarele, cu gust grețos, și îl bea intr-o veselie, dacă vede reclama la televizor. “Recas” bate tot ce este vin in America.

# Neanae date 3 May 2021 17:18 +3

Buna publicitatea asta pentru respectivul producător de vinuri. Sigur e o mică “cultura” pentru cititori, dar și un îndemn sa gustam vinurile de Dealu Mare. Cu atenție la un lucru, o informatie pe care o găsiți in articol, incompleta din punctul meu de vedre. E corect ca sulfitul tine vinul limpede, ca cea mai mare cantitate se găsește in vinurile albe, mai ales in cele dulci si demi dulci. Aceste vinuri albe au un efect de loc simpatic asupra creierului. Dacă e băut “ca apa” pe lângă crustacee și/sau fructe de mare, pline și ele de sulfiți, este posibil sa intervina un TGA - Amnezie Globală Temporara. Ma pricep putințel la vinuri, beau puțin, dar BUN și “curat”! Alb amu DE LOC! Doar champagne. Facui un TGA după o cina copioasa la Cannes cu aste Bunăciuni, acum câțiva ani. M-am “trezit” in spital fără sa-mi amintesc NIMIC din ultimele 10 ore, timp in care pare ca întrebam fix aceleași lucruri neștiind cine și unde sunt! De atunci vin roșu și cu pește sau crudități de mare!!!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii