Face parte din limbajul ultimativ al unei categorii aparte de “razboinici”. Cu ochii tulburi si pupilele dilatate de ura, cu mintea incetosata si carotidele in trepidatii, ne pomenim cu astfel de zarghiti ba pe la televiziunile care difuzeaza inregistrari de la cafteli de pomina intre clanuri, ba pe net unde se inregistreaza si se difuzeaza singuri. ii privesti si-ti dai seama ca oamenii aia, in acele clipe, chiar nu glumesc. Sunt atat de surescitati, atat de luati in primire de ce-au consumat, incat sunt capabili de orice.

Senzatia unui astfel de personaj posedat de ceva mai presus de forta sa de autocontrol mi-a creat-o Florin Catu, cand a iesit pe media nationala sa anunte demiterea lui Stelian Ion. Era aproape de miezul noptii, ora cand, se spune, se deschid capacele gheenei si tasnesc hiperactivi, printre muritori, necuratii.

A zis-o si a facut-o! Scurt, provocator, fara urma de remuscare ori de ingrijorare privind consecintele. “Nu permit nimanui sa santajeze poporul roman”. Cam ce doza (si din ce) trebuie sa iei ca sa dea o asemenea barbatie? Oricum, la nivelul acesta, spectacolul s-a urmarit cu inima in gat.

Ar trebui gasita legatura dintre decizia premierului si discursul presedintelui tinut in aceeasi zi, mai devreme, la ora 18:00. Marele Conducator a transmis niste mesaje, dar, la momentul acela, nu era foarte clar cui. Acum ne-am lamurit. Chemarea la responsabilitate si dialog nu ii era adresata lui Catu. Acesta avea deja misiunea si planul de lupta trasate la acea ora. USR – PLUS trebuia sa aiba urechi sa auda si minte sa inteleaga. Adica sa participe (cat inca nu era prea tarziu) la sedinta de guvern anuntata pentru ora 19:00 si sa voteze, dracului, programul de mituire a primarilor PNL supranumit cu rezonante de excelenta “Anghel Saligny”.

Multi zic ca Florin Catu a aruncat peste bord sacul de balast numit Stelian Ion cu acordul preliminar al lui Klaus Iohannis. Eu as rectifica plusand: nu “cu acordul” ci “la ordinul” lui Klaus Iohannis. S-a vazut ca presedintele, altfel legendar de lent, a semnat cu celeritate demiterea disc – jokey – ului hastagist de la justitie, scopul primordial al domniei sale fiind detinerea controlului total asupra marilor parchete.

Evident, n-o sa plangem acum dupa Stelian Ion. Vor fi suficiente zvarcolirile gruparii Soros – Macovei – Kovesi – Armand pentru care desfiintarea SIIJ era miza suprema.

Se pune insa intrebarea: cat exhibitionism de dreapta (de… mana dreapta…?), la cel mai inalt nivel, mai trebuie sa maculeze si oripileze acest popor ca sa inteleaga si desteptimea (caci prostimea a inteles demult) ca retrogradul PSD, nu?, atat de pacatos si plin de bube, a guvernat de zece ori mai bine decat au facut-o pana acum progresistii USR – PLUS – PNL?

Sfatul meu pentru cei care inca isi mai inchipuie ca USR – PLUS ar dori binele acestei tari este sa nu-si puna nicio speranta in declaratiile belicoase si in flacarile pe care le scot acum pe nari reprezentantii acestei gasti de panglicari. Tocmeli de taraba, circ, santaj si un tupeu incomensurabil, iata ce ii caracterizeaza. Foarte bine face PSD ca ii trimite la plimbare cu toate promisiunile lor mincinoase ca vor semna motiunea de cenzura. Orice mana de ajutor intinsa acum acestor extremisti imaturi si sadici ar insemna snopul de paie care sa-i salveze de la inec.

Cea mai buna forma de eliminare a gangsterismului politic este sa lasi clanurile sa se elimine intre ele. Ar fi o mare greseala ca PSD sa se interpuna si sa-si depuna motiunea de cenzura inainte ca razboiul din coalitie sa-si epuizeze munitia grea.

Alegerile interne din cele doua partide “de dreapta” urmeaza curand si sunt o adevarata binecuvantare. O mare sansa de dezinfectie sociala. Sfasierile fratricide, pe langa ca mai purifica aerul, arata populatiei si ce se ascunde sub masti. Sa permitem deci cabotinilor sa-si joace partiturile pana la capat. Documente compromitatoare, filmulete, turnatorii, dosare penale, ce recuzita luxurianta, ce pete violente de culoare pentru superproductia fovista dedicata imortalizarii mizeriei umane.

Si in mijlocul acestei demente vanzoleli pachidermul suprem, rinocerul somnolent. De ce oare a ales sa provoace acest deranj care-i tulbura “dolce far niente” – le sau, mai pe romaneste, dulcea trandavie? Trebuie sa fi avut un motiv serios. Dar care o fi fost acela?

Oare deschiderea de catre Stelian Ion a procedurii de numire a procurorilor sefi, procedura conform careia rolul presedintelui in acest proces risca sa devina pur decorativ? Nu este exclus. S-a consacrat in politica romaneasca de la Basescu incoace convingerea ca modul cel mai eficient de a stapani jocurile de putere la nivel inalt este folosirea arsenalului de intimidare al justitiei. Fluturand dosare penale si zdranganind catuse. Klaus Iohannis, apropiindu-se de finalul celui de-al doilea mandat, are toate motivele sa incerce a se pune la adapost. Sa ajunga la mana unor procurori hraniti din canibalismul userist nu este o perspectiva linistitoare pentru domnia sa.

Cred insa ca, mai degraba, vitejia presedintelui de a arunca acum piatra in apa tine, in principal, de un alt motiv. De un plan de viitor, ticluit impreuna cu serviciile secrete care sunt de partea lui, plan ce pivoteaza in jurul lui Florin Catu. Florin Catu TREBUIE sa ajunga presedinte al PNL pentru ca PNL sa-i asigure lui Klaus Iohannis, pana la alegerile din 2024, spatele necesar. Iar la momentul potrivit, urmand schema de succes Crin Antonescu – Klaus Iohannis din 2014, Florin Catu TREBUIE sa se retraga in favoarea unui candidat din partea PNL bine ales si pregatit pana atunci pentru Cotroceni. De ce este important ca succesorul lui Klaus Iohannis sa fie un om de incredere al acestuia? Pentru ca lui Iohannis ii e o frica justificata de un viitor presedinte al Romaniei provenind de la PSD sau, si mai rau, de la USR – PLUS.

Succesul lui Catu la Congresul PNL de luna asta depinde insa decisiv de respectarea promisiunilor sale de finantare (eufemism pentru mituire) facute votantilor liberali din teritoriu. Iar o garantie pentru acest “gentlemen’s agreement” trebuie sa fie aprobarea cu orice pret in guvern a programului de investitii Anghel Saligny si, imediat apoi, prinderea lui in rectificarea bugetara. Pentru realizarea acestui imperativ Klaus Iohannis a acceptat sa plateasca pretul supararii pana la isterie a partenerilor USR – PLUS si sa-si asume chiar si riscul caderii guvernului. Caci, si daca acest lucru nedorit se va intampla, el tot pe Catu il va nominaliza, reintrand astfel in foaia de parcurs.

Vom vedea daca acesta e planul si daca e un plan bun pentru Klaus Iohannis. Pentru ca, oricand in zilele urmatoare, poate aparea continuarea la “biografia penala” a lui Florin Catu sau altceva care sa-l oblige pe premier sa demisioneze.

Titlul nu e deloc intamplator! Poti sa-l pui si in gura lui Catu cand a iesit sa anunte revocarea lui Stelian Ion, dar si in gura furibunzilor lideri USR – PLUS care nu stiu ce sa mai inventeze ca sa-si bage in sperieti partenerii de coalitie.

Asta-i nivelul, asta-i limbajul, asta este glorioasa guvernare de dreapta! Halal!

Preluare de pe conteledesaintgermain.ro