TOATE PROCESELE AFLATE PE ROL POT FI RELUATE DE LA ZERO – CCR are ocazia istorica de a stopa practica nociva prin care judecatorii sunt pusi cu mana in complete. Curtea discuta exceptia Avocatului Poporului privind formarea completelor fara tragere la sorti. Avocatul Adrian Toni Neacsu a trimis Amicus Curiae pentru neconstitutionalitatea alcatuirii completelor ICCJ fara tragere la sorti. Exista deja precedentul creat de CCR in cazul Completelor de 5 judecatori ICCJ (Sesizare si Amicus Curiae)

Scris de: George TARATA

07.02.2021 13:28
Vizualizari: 7000

CCR ar putea provoca un nou cutremur in instante. Unul sanatos, care sa profite justitiabililor si care sa reprezinte un pas important catre respectarea dreptului la un proces echitabil. Curtea Constitutionala urmeaza sa discute saptamana viitoare problema compunerii completelor de judecata de la instantele din tara si a completelor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (altele decat Completele de 5). Mai exact, CCR va decide daca formarea completelor prin punerea judecatorilor cu mana de cate Colegiile de conducere ale instantelor, si nu prin tragere la sorti, este sau nu constitutionala.


 

Verdictul nu poate fi decat unul singur, in opinia noastra. Si anume declararea drept neconstitutionale a textelor de lege care permit alcatuirea completelor fara tragere la sorti. Un verdict logic avand in vedere ca situatia este similara cu cea a Completelor de 5 judecatori de la ICCJ, caz in care CCR a decis ca Inalta Curte nu a respectat legea atunci cand nu a tras la sorti compunerea acestora. Ramane de vazut insa daca CCR va avea curaj sa pronunte o asemenea hotarare, in conditiile in care ea va avea impact urias, chiar mai mare decat Decizia pe Completele de 5 ICCJ, procesele aflate in faza de fond si apel urmand sa fie reluate de la zero si judecate de complete legal constituite, prin tragere la sorti.

 

Exceptia de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului privind compunerea completelor de judecata figureaza pe ordinea de zi a CCR de marti, 9 februarie 2021: “Exceptia de neconst. a disp. art.19 alin.(3), art.29 alin.(1), art.31 alin.(1) lit.c) si ale art.52 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara”. Autor al unui Amicus Curiae trimis la CCR in cazul formarii completelor de judecata, avocatul Adrian Toni Neacsu, a facut pe pagina sa de Facebook o scurta prezentare a cazului:

In sedinta de marti, Curtea Constitutionala discuta sesizarea Avocatului Poporului din 2019 privind nelegalitatea constituirii completelor de judecata colegiale la ICCJ si la toate celelalte instante.

Mai exact, pe calea exceptiei de neconstitutionalitate ridicata direct, Avocatul Poporului solicita CCR sa constate ca textele din legea de organizare judiciara care permit colegiilor de conducere sa stabileasca arbitrar componenta completelor colegiale, iar nu in mod aleatoriu, sunt neconstitutionale.

In acest dosar am trimis si eu in 26.11.2019 un Amicus Curiae in care sustin si intaresc argumentele Avocatului Poporului in special in ce priveste neconstitutionalitatea textului de lege care permite iCCJ sa stabileasca completele de judecata fara tragerea la sorti, sau in orice alta modalitate aleatorie care nu inseamna asezarea cu mana, a judecatorilor care le compun.

Cel mai important argument este chiar jurisprudenta CCR, respectiv decizia nr. 685/2018 (dosar in care de asemenea am participat prin intermediul unui Amicus Curiae), potrivit cu care compunerea instantei supreme – notiune autonoma folosita de Constitutie - nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci si organizarea şi compunerea completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala.

Or, prezumtia de impartialitate a instantei este inlaturata daca se constata ca membrii completului nu au fost desemnati prin tragere la sorti, aleatoriu, in sedinta publica.

Numarul dosarului la CCR este 2943D/2019”.

 

Exceptia Avocatului Poporului


Exceptia de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului a fost depusa la CCR in 6 noiembrie 2019, fiind vizate mai multe articole din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, referitoare la modul de constituire a completelor de judecata. Exceptia vizeaza articole din Legea 304/2004 cuprinse atat in “Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie”, cat si in “Capitolul II – Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile”.

Actiunea Avocatului Poporului se bazeaza chiar pe jurisprudenta CCR, mai precis pe Decizia 585/2018 privind nelegala compunere a Completelor de 5 judecatori ICCJ (click aici pentru a citi) si Decizia 417/2019 privind lipsa completelor specializate in materia coruptiei la ICCJ (click aici pentru a citi).

Avocatul Poporului acuza ca prin modul in care sunt constituite completele de judecata la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a celorlalte instante, prin acte administrative ale Colegiilor de conducere, se cauzeaza o nerespectare a dreptului la un proces echitabil, precum si o nerespectare a obligatiei de legiferare prin lege organica in privinta organizarii si functionarii completelor, ca structuri componente necesare organizarii si functionarii instantelor. S-a ajuns astfel ca un element esential al organizarii si functionarii instantelor, si anume constituirea completelor de judecata, sa fie dat in competenta colegiilor de conducere, adica in competenta unor organe administrative care emit acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, dar care devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice.


Iata articolele din Legea 34/2004 privind organizarea judiciara atacate de Avocatul Poporului la CCR:

 

Art. 19 alin. 3 (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):


“La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora”.

 

Art. 29 alin. 1 (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):


Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:

a) aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

b) Abrogata

c) propune Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti;

d) organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;

e) propune proiectul de buget al inaltei Curti de Casatie si Justitie;

f) exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

 

Art. 31 alin. 1 lit. c (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):


In materie penala, completele de judecata se compun dupa cum urmeaza:

c) pentru apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de curtile de apel si de Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 3 judecatori”

 

Art. 52. alin. (1) (Capitolul II – Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile):


Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti”.


Iata prevederile din Constitutie care ar fi incalcate de articolele din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara atacate la CCR:

 

Art. 21 alin. (3):

 

“Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”

 

Art. 73 alin. (3) lit. l):

 

“Prin lege organica se reglementeaza:

l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi”

 

Art. 126 alin. (1):

 

“Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”

 

Art. 147 alin. (4):

 

“Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al României. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.


Prezentam fragmente din sesizarea trimisa la CCR de Avocatul Poporului, pe care o atasam integral la finalul articolului:

 

Dispozitiile art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) si art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aduc atingere art. 21 alin. (3), art. 73 alin. (3) lit. l), art. 126 alin. (1) si art. 147 alin. (4) din Constitutie.

(…)

1.Caracterul de act administrativ al actelor colegiilor de conducere ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si instantelor

Conform Deciziei nr. 685/2018 a Curtii Constitutionale, actul Colegiului de conducere, organ administrativ cu caracter colegial, este unul administrativ, indiferent ca este vorba de un act generat pentru modificarea/completarea/ abrogarea Regulamentului sau de un act adoptat in aplicarea acestuia.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, actul administrativ se defineste ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.

Intrucat actul astfel adoptat este unul administrativ, continutul sau nu poate viza aplicarea si interpretarea legii de procedura; or, modul de desemnare a membrilor completelor tine tocmai de aplicarea normelor procedurale, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate prelua atributii jurisdictionale din chiar sfera de competenta primara a puterii judecatoresti.

Curtea Constitutionala a constatat ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca subiect de drept, este o persoana juridica de drept public, care, pe langa latura jurisdictionala a activitatii sale, cunoaste si o latura administrativa. Aceasta din urma dimensiune priveste organizarea si functionarea in concret a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru realizarea functiei sale jurisdictionale, fiind reglementata prin lege si, in aplicarea acesteia, printr-un act administrativ unilateral cu caracter normativ (Regulamentul). Cele doua laturi – jurisdictionala/administrativa – nu pot interfera intre ele, niciuna neputand prelua obiectul activitatii celeilalte. Astfel, actele administrative generate nu pot stabili/influenta compunerea completurilor sau procedura de judecata din fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cum nici hotararile judecatoresti pronuntate nu se substituie actelor administrative.

(…)

Prin Decizia nr. 417/2019, Curtea Constitutionala a retinut ca organizarea completurilor de judecata la care face referire Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, par. 177, cuprinde in mod intrinsec ideea de constituire a acestora potrivit legii, ceea ce exprima obligatia Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a respecta legea si de a se supune acesteia. Astfel, daca legea prevede un anumit numar, specializare sau existenta temporara a completurilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie, indiferent ca actioneaza in virtutea laturii sale administrative sau jurisdictionale, are obligatia constitutionala sa respecte exigentele art. 126 alin. (4) din Constitutie si, pe cale de consecinta, sa constituie completurile de judecata potrivit legii, iar, in masura in care latura sa administrativa, in speta Colegiul de conducere, esueaza in indeplinirea acestei misiuni constitutionale, completurile de judecata nelegal constituite trebuie sa identifice si sa apeleze la remediile judiciare prevazute de lege pentru a readuce starea de legalitate in activitatea jurisdictionala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

2.Incalcarea dreptului la un proces echitabil

(…)

Curtea a retinut ca instantele judecatoresti, astfel cum sunt reglementate prin Constitutie si Legea nr. 304/2004, isi realizeaza functia de infaptuire a justitiei prin intermediul judecatorilor organizati in completuri de judecata.

Pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire speciala asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie a consacrat faptul ca atat compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme – notiune autonoma folosita de Constitutie – nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala.

Astfel, Curtea a constatat ca legiuitorul constitutional a dat o mare importanta ordonarii actiunii puterii judecatoresti atat la nivelul instantei supreme, cat si la nivelul celorlalte instante inferioare. Aceasta constructie constitutionala a dus la calificarea la nivel legal a aspectelor referitoare la compunerea instantei judecatoresti, ca fiind norme de procedura de ordine publica. De aceea, incalcarea prevederilor legii referitoare la compunerea completului de judecata exprima o exigenta de ordine publica, a carei incalcare atrage nulitatea absoluta a actelor pronuntate de acesta. O astfel de viziune asigura coerenta actiunii puterii judecatoresti, garantand, in acelasi timp, independenta si impartialitatea judecatorului.

Dreptul la un proces echitabil are la baza sa exact aceste doua caracteristici esentiale, iar incalcarea reglementarilor referitoare la compunerea instantei chiar de catre aceasta atrage, in mod cert, o suspiciune/indoiala /rezonabila cu privire la posibilitatea ca instantele sa nu fie independente sau impartiale.

3. Nerespectarea obligatiei de legiferare prin lege organica, in privinta organizarii si functionarii completelor, ca structuri componente necesare organizarii si functionarii instantelor

Dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a si art. 126 alin. (4) Constitutie, potrivit carora compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se stabileste prin lege organica, respectiv 'prin lege organica se reglementeaza organicarea si functionarea instantelor judecatoresti', intrucat un element esential al organizarii si functionarii instantelor si anume, constituirea completelor, este dat in competenta colegiilor de conducere, organe administrative care, prin acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice.

4.Incalcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale

Referitor la obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale, Curtea a statuat, in mod constant, incepand cu Decizia Plenului nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, 'puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta'. Or, argumentele de neconstitutionalitate retinute de instanta de contencios constitutional in considerentele Deciziilor nr. 685/2018 si nr. 417/2019 se aplica mutadis mutandis si in privinta prevederilor art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) si art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”.


Adrian Toni Neacsu: putere discretionara pentru Colegiul de conducere al Inaltei Curti


Asa cum afirmam, avocatul Adrian Toni Neacsu (foto 2) a depus un Amicus Curiae in sprijinul actiunii Avocatului Poporului, in care explica de ce Curtea Constitutionala a Romaniei ar trebui sa constate neconstitutionalitatea respectivelor articole de lege.

In esenta, Toni Neacsu reclama faptul ca art. 19 alin. 3 din Legea 304/2004 acorda Colegiului de conducere al ICCJ „putere discretionara” in ceea ce priveste compunerea completurilor de judecata. De asemenea, compunerea completurilor se realizeaza prin hotarari de colegiu ale instantelor (deci prin acte infralegale), iar nu prin lege, asa cum dicteaza Constitutia, subliniaza fostul judecator si membru CSM.

Nu in ultimul rand, avocatul Neacsu avertizeaza ca alcatuirea nealeatorie a completurilor genereaza indoieli cu privire la independenta si impartialitatea acestora.

 

Redam cele mai importante pasaje din sesizarea amicus curiae semnata de Adrian Toni Neacsu:


"Incalcarea art. 73 alin. (3) lit. l) si a art. 126 alin. (1) si (4) din Constitutia Romaniei, republicata

Potrivit art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutia Romaniei, republicata, „Prin lege organica se reglementeaza organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi.”

De asemenea, potrivit art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei, Republicata, „Compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organica. ”

Pe de alta parte, art. 19 alin (3) din Legea 304/2004 prevede ca infiintarea de complete specializate la Inalta Curte de Casatie si Justitie pot fi aprobate de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, fara a exista vreo mentiune cu privire la modul de determinare a completelor de judecata.

Prin urmare, nu numai ca art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 nu reglementeaza compunerea instantei, dar acorda Colegiului de conducere al Inaltei Curti putere discretionara in determinarea compunerii acestor complete. Pe acest palier mentionam ca notiunea de „compunere” a instantei utilizata de art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei este o notiune constitutionala autonoma, ce nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala.

In acest sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala si prin Decizia nr. 685/2018, par. 177, retinand ca „Pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina in sine aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire speciala asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie a consacrat faptul ca atat compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme – notiune autonoma folosita de Constitutie – nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala. Astfel, Curtea constata ca legiuitorul constitutional a dat o mare importanta ordonarii actiunii puterii judecatoresti atat la nivelul instantei supreme, cat si la nivelul celorlalte instante inferioare.”

Prin urmare, nu numai regulile generale de organizare ale instantei supreme trebuie reglementate prin lege organica ci toate aspectele in legatura cu organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite si a completurilor de judecata.

Or, din lectura Legii nr. 304/2004, rezulta cat se poate de clar ca in privinta completelor de 3 judecatori nu exista nicio dispozitie care sa prevada modul de compunere al acestora.

Asadar, se poate observa ca dispozitiile legale criticate, in ciuda prevederilor cat se poate de clare ale art. 73 alin. (3) lit. l) si art. 125 alin. (4) din Constitutia Romaniei, nu numai ca nu asigura reglementarea constituirii completelor de 3 judecatori dar deleaga acest atribut Colegiului de conducere al Inaltei Curti, care este abilitat sa stabileasca in mod unilateral si arbitrar completele specializate de 3 judecatori.

Prin urmare, potrivit dispozitiilor legale criticate, se ajunge la situatia in care nu numai ca modul de compunere a completelor de judecata este reglementat printr-un act administrativ, iar nu prin lege, dar acest act administrativ este emis de insasi conducerea instantei.

Asadar, faptul ca aspecte esentiale ale compunerii celei mai inalte instante nationale sunt prevazute in acte administrative cu caracter inferior legii conduce la incalcarea normei constitutionale potrivit careia organizarea si functionarea instantelor judecatoresti se reglementeaza prin lege organica, si anume la art. 73 alin. (3) lit. l) si art. 126 alin. (4) din Constitutia Romaniei, Republicata.

Mai mult, normele de compunere a instantelor ar trebui sa se bucure de accesibilitate, previzibilitate si stabilitate. Or, delegarea atributiei de a stabili aceste norme Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin emiterea unor hotarari de stabilire a completelor, ceea ce nu reprezinta altceva acte administrativ cu caracter infralegal, determina o stare de incertitudine juridica, acest gen de acte avand, de obicei, un grad sporit de schimbari succesive in timp (...).

Prin urmare, solutia legislativa prevazuta de art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicata, contravine si normelor de tehnica legislativa, de vreme ce, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, actele infralegale cu caracter normativ se emit numai pe baza si in executarea legii si trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise, fara ca prin acestea sa poata fi completata legea.

Incalcarea art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata si art. 6 parag. 1 CEDO sub aspectul impartialitatii instantei

Pe langa faptul ca normele de compunere a instantelor trebuie sa se bucure de accesibilitate, stabilitate si previzibilitate, este imperios necesar ca acestea sa se bucure de transparenta si incredere din partea justitiabililor.

Daca infiintarea unui numar de complete cu o anumita specializare, avand in vedere numarul de cauze cu un anumit profil si cel al judecatorilor cu experienta in acele materii, intra in sfera administrativa si, pe cale de consecinta, in competenta Colegiului de Conducere al ICCJ, nu acelasi lucru se poate spune despre compunerea completelor. Compunerea completelor, reprezentand desemnarea nominala a judecatorilor ce urmeaza sa formeze un complet, este o problema jurisdictionala ce tine de insasi savarsirea actului de justitie si, prin urmare, trebuie realizata printr-o procedura legala menita sa asigure independenta si impartialitatea judecatorilor.

Prin Decizia Curtii Constitutionale numarul 685/2018 instanta de contencios constitutional a retinut, facand referire la completele de 5 judecatori, ca prezumtia de impartialitate a instantei este inlaturata daca se constata ca membrii completului nu au fost desemnati prin tragere la sorti, aleatoriu, in sedinta publica (...).

Or, dreptul la un proces echitabil are la baza sa exact aceste doua caracteristici esentiale, impartialitatea si independenta instantei, iar lipsa reglementarilor referitoare la compunerea instantei si stabilirea completelor de 3 judecatori chiar de catre conducerea acesteia, atrage, in mod cert, o suspiciune/ indoiala rezonabila cu privire la posibilitatea ca instantele sa nu fie independente sau impartiale.

Asa cum a statuat Curtea Constitutionala, in Decizia nr. 685/2018, Notiunile de „independenta” si „impartialitate obiectiva” sunt strans legate intre ele, astfel incat, din perspectiva jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, trebuie analizate impreuna (...). Prin urmare, jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la aplicarea art.6 din Conventie – dreptul la un proces echitabil si garantiile generale ale unui proces echitabil, arata ca independenta tribunalului nu poate fi separata de impartialitatea acestuia, iar aceste doua conditii trebuie intrunite cumulativ atunci cand se apreciaza asupra respectarii art.6 din Conventie. In acelasi sens, in doctrina s-a subliniat ca art.6 par.1 impune in mod distinct atat conditia impartialitatii tribunalului, cat si pe cea a independentei lui. Insa, in situatii deduse judecatii Curtii, aceste conditii apar strans imbinate, ceea ce a determinat instanta europeana sa le examineze impreuna. (par. 179). Cu privire la independenta judecatorului Curtea a statuat, in par. 180 al aceleiasi decizii, ca art. 2 alin.(3) din Legea nr.303/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.242/2018, precizeaza ca „Judecatorii trebuie sa ia decizii fara niciun fel de restrictii, influente, presiuni, amenintari sau interventii, directe sau indirecte, din partea oricarei autoritati, fie chiar autoritati judiciare”.

Sintagma „chiar autoritati judiciare” se refera la persoanele care ocupa functii de conducere/executie in sistemul judiciar sau a unor institutii ce fac parte din autoritatea judecatoreasca si care, prin deciziile administrative, luarile de pozitie sau activitatea lor, pot genera o temere magistratului aflat in exercitiul functiunii, de natura a-i influenta deciziile.

Pe acest palier, Curtea Constitutionala, in aceeasi Decizie nr. 685/2018 retine ca ”in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in privinta determinarii caracterului independent al instantei, aparentele joaca un rol deosebit, intrucat ceea ce este in discutie este increderea pe care instantele judecatoresti, intr-o societate democratica, trebuie sa o inspire publicului si, inainte de toate, in privinta procedurilor penale, acuzatului (...). De asemenea, alaturi de aparente, independenta instantei se evalueaza in functie de modul de numire a membrilor acesteia, durata mandatului lor si garantiile impotriva presiunilor exterioare (...).”

Cu privire la impartialitatea judecatorului, in jurisprudenta sa (...), Curtea Constitutionala a statuat ca “impartialitatea magistratului — garantie a dreptului la un proces echitabil — poate fi apreciata intr-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personala a unui judecator intr-o cauza anume, ceea ce semnifica asa-numita impartialitate subiectiva, si un demers obiectiv, cu scopul de a determina daca acesta a oferit garantii suficiente pentru a exclude orice indoiala legitima in privinta sa, ceea ce semnifica asa-numita impartialitate obiectiva (...).“

Neexistand un mecanism procedural care sa reglementeze in vreun fel, o modalitate si o procedura de constituire a completelor de 3 judecatori, acestia fiind numiti in mod unilateral si arbitrar de conducerea instantei, temerile privind impartialitatea obiectiva a instantei apar total justificate.

In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca, in aprecierea impartialitatii obiective, aparentele au un rol deosebit, deoarece intr-o societate democratica tribunalele trebuie sa inspire deplina incredere justitiabililor (...).

Cu referire la impartialitatea obiectiva a tribunalului, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca aceasta consta in a determina daca, independent de conduita personala a membrilor sai (valenta subiectiva a impartialitatii), unele imprejurari sau fapte ce se pot verifica autorizeaza a pune in discutie impartialitatea lor. Testul obiectiv priveste, indeosebi, legaturile ierarhice sau de alta natura intre judecator si ceilalti participanti la procedura, astfel incat trebuie demonstrat, de la caz la caz, daca o asemenea relatie de o asemenea natura sau grad indica lipsa impartialitatii tribunalului (...). Acesta trebuie sa determine daca tribunalul insusi si, printre alte aspecte, compunerea sa au oferit suficiente garantii pentru a exclude orice indoiala rezonabila in privinta impartialitatii sale (...).

Or, in masura in care normele legale nu satisfac exigentele antereferite, ele incalca principiului impartialitatii justitiei cuprins in art. 124 alin. (2) si, implicit, dreptul la un proces echitabil prevazut de art.  21 alin. (3) din Constitutie

Astfel, asa cum a retinut si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 685/2018 la paragraful 187, “normele cu caracter organic privitoare la compunerea tribunalului sunt menite sa asigure increderea publicului in actul de justitie. De aceea, „nu trebuie doar sa se faca dreptate, trebuie sa se si vada ca se face dreptate” (...)”

Prin urmare, in considerarea celor de mai sus, apreciem ca textul art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 nu reprezinta o garantie aferenta impartialitatii obiective a instantei, parte a dreptului la un proces echitabil. Intre aceste garantii se inscrie caracterul aleatoriu atat al distribuirii cauzelor in sistem informatic, cat si al compunerii completului de judecata instituit prin lege, sistem care nu se aplica desemnarii completelor de 3 judecatori.

Repartizarea cauzelor in mod aleatoriu, fiind o norma de organizare judiciara cu rang de principiu, a fost instituita prin art.11 si art. 53 din Legea nr.304/2004, cu scopul de a conferi o garantie in plus independentei functionale a judecatorului si impartialitatii actului de justitie, principala modalitate de repartizare aleatorie fiind cea informatica [a se vedea si Decizia nr.5103 din 1 noiembrie 2011, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie — Sectia de contencios administrativ si fiscal]. Cu toate acestea, in privinta compunerii completelor de 3 judecatori, regula compunerii aleatorii nu este reglementata, acestea fiind desemnate prin hotarari ale Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

De altfel, faptul ca desemnarea aleatorie in complete reprezinta solutia garantarii independentei si impartialitatii judecatorilor rezulta si din Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial nr.1.020 din 29.11.2018 in care Curtea, la paragraful 262 retine ca “optiunea Camerei decizionale de a adopta solutia desemnarii aleatorii a judecatorului care il inlocuieste pe judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat (art. I pct.34) reprezinta o garantie a impartialitatii instantei.“

Totodata, Curtea a retinut ca “preluarea de catre Colegiul de conducere a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a unei atributiuni ce vizeaza ideea de iuris dictio a transformat aceasta entitate administrativa intruna jurisdictionala, din moment ce Colegiul de conducere a decis legala compunere a instantei, ceea ce a afectat dreptul la un proces echitabil, in componenta sa esentiala ce priveste impartialitatea completului de judecata (...).”

Prin urmare, impunerea unor membri de drept in componenta completelor de 3 judecatori, pe calea unor acte administrative, poate da nastere la presiuni latente asupra membrilor completului, constand in supunerea judecatorilor superiorilor lor judiciari sau, cel putin, constand intr-o ezitare/lipsa de dorinta a judecatorilor de a-i contrazice pe acestia (...).

In acest context, lipsa reglementarii unei compuneri aleatorii a completelor de 3 judecatori si determinarea acestora prin Hotarari ale Colegiului de conducere a Inaltei Curti, emise in baza art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, apare ca fiind in grava contradictie cu principiul impartialitatii si independentei instantei si, pe cale de consecinta, cu dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei, Republicata si art. 6 parag. 1 CEDO.

 

* Cititi aici exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Avocatul Poporului in cazul compunerii completelor de judecata

* Cititi aici Amicus Curiae al avocatului Adrian Toni Neacsu in cazul completelor de judecata

Comentarii

# MN date 7 February 2021 14:17 +4

foarte bine, nu stiu daca si la alte instante /judecatorii dosarele care au fost date cu mana se ma pot rejudeca?, eu am asemenea proba in care presedinta de instanta imi comunica si recunoaste ca dosarul nr....a fost dat cu mana doamnei judecator... se aplica si pentru cele din trecut?

# MN date 7 February 2021 15:34 +1

foarte bine, nu stiu daca si la alte instante /judecatorii dosarele care au fost date cu mana se ma pot rejudeca?, eu am asemenea proba in care presedinta de instanta imi comunica si recunoaste ca dosarul nr....a fost dat cu mana doamnei judecator... se aplica si pentru cele din trecut?

# Nita Florica date 7 February 2021 21:14 0

Se aplica legea și dosarelor din trecut...va rog

# Tipa date 7 February 2021 22:32 0

CCR admite exceptia de neconstitutionalitate .

# Edelweiss - Ivory Tower Director of Judicial „Resources” date 8 February 2021 00:58 +8

Ar fi „SuperQualität” o aemenea decizie a decrepiților din Verhovnîi Kanstituționîi Saviet. :eek: Cel puțin la Vespasiana de Apel Suceava (also known as CA Sv), s-ar sparge în fărâmițe cele 2 complete de paradeală pe culoar protocolar: C3A Pen alcătuit cu mâna (SRI) din perechea de „arzători de șoareci” hetriuc laurențiu-marius și grigorean maria loredana. Al doilea culoar de „dat la temelie” este C6A Pen, al infamilor ilieș titiana și aparaschivei adrian valentin. De când se știe acea vespasiană, cele2 tandemuri de bowleni judiciari au funcționat în această fuenstă formulă. Și vai de mama și de steaua celui care a intrat în furcile caudine ale acestor 2 complete de Ticăloși Nepereche (deși ei lucrează în perechi, fiecare dintre ei își are ca „nepereche” atributul definitoriu nelegiuirii și infamiei lor.

# ?????? date 9 February 2021 10:10 0

& Interpretarea legii este de competența ÎCCJ , care are și atribuția sesizării CCR, ? Sunteți de părere că Avocatul Poporului ar fi trebuit să își formuleze obiecția referitoare la aplicarea legii la ÎCCJ, după care putea solicita să se pronunțe CCR, la sesizarea ÎCCJ la obiecția referitoare la aplicarea legii sau chiar la sesizarea Avocatului Poporului referitoare la obiecția formulată la ÎCCJ, ? Deci, opinați că CCR nu ar trebui să se pronunțe până când Avocatul Poporului nu face dovada obiecției referitoare la aplicarea legii formulată la ÎCCJ și a modului de soluționare de către ÎCCJ a speței, ?

# Vasile date 9 February 2021 11:04 0

NOOOOO ca ati prognozat gresit! Tocmai s a respins

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii