28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

TUDOREL, IA SI APROFUNDEAZA! - Profesorii Alexandru Ticlea si Gheorghe Dobrican ii ofera solutia pe abuz in serviciu ministrului Justitiei: „Legiuitorul sa regandeasca definirea infractiunii, eventual in sensul fragmentarii acesteia in mai multe incriminari (de exemplu, ca in Franta), restrangerii sferei subiectului activ (autorului), diversificarii naturii sanctiunilor (pedepsei)... Evident ca nu este necesar un prag valoric, deoarece faptele vor fi circumscrise clar, precis si previzibil”

Scris de: G.T. | pdf | print

18 July 2017 13:52
Vizualizari: 7469

Iata un studiu pe care ministrul Justitiei Tudorel Toader ar trebui sa il citeasca in mod obligatoriu, in contextul modificarilor ce se asteapta a fi aduse infractiunii de abuz in serviciu, inclusiv in ceea ce priveste instituirea unui prag valoric. Studiul intitulat „Abuzul in serviciu si dreptul comparat” apartine prof. univ. dr. Alexandru Ticlea (foto dreapta) si prof. univ. dr. Gheorghe Dobrican (foto stanga), si vine sa ofere cateva solutii legate de mult discutata infractiune de abuz in serviciu.

In studiul pe care Lumeajustitiei.ro il prezinta in cele ce urmeaza, cei doi profesori fac o analiza a reglementarilor din alte tari, dezvoltate economic si juridic, in ceea ce priveste faptele asemanatoare sau identice cu cea de abuz in serviciu. In acest sens, Ticlea si Dobrican propun regandirea definirii infractiunii de abuz in serviciu, eventual in sensul fragmentarii acesteia in mai multe incriminari, dupa modelul Frantei, a restrangerii sferei subiectului activ sau a diversificarii naturii pedepselor. In opinia celor doi cunoscuti profesori, in cazul in care se va prefera adoptarea modelului francez, spre exemplu, atunci ar fi rezolvata si problema pragului valoric, in sensul ca nu ar mai fi necesar un asemenea prag, intrucat faptele vor fi circumscrise clar, precis si previzibil.


Pe de alta parte, arata Alexandru Ticlea si Gheorghe Dobrican, daca se va mentine actuala reglementare propusa de Ministerul Justitiei, pragul valoric ar trebui sa fie unul rezonabil, nici derizoriu, nici extrem de ridicat, astfel incat sa fie imposibil sau greu de atins. Nu in ultrimul rand, ar fi necesara ca in definirea infractiunii de abuz in serviciu sa fie circumscrise si conditiile care sa o diferentieze de alte infractiuni, precum si de alte forme de raspundere extrapenala.

Iata analiza realizata de prof. univ. dr. Alexandru Ticlea si prof. univ. dr. Gheorghe Dobrican:

Abuzul in serviciu si dreptul comparat

1. In aceasta perioada se discuta aprins si cu patima, mai mult sau mai putin in cunostinta de cauza sau documentat, despre reglementarea infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. (1) Cod penal, potrivit caruia 'Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie public'.

Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 405/2016, s-a retinut ca dispozitiile art. 246 din Codul penal de la 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal actual sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'. Aceasta solutie a fost confirmata si prin Decizia nr. 392/2017.

Atat prin Decizia nr. 405/2016 (par. 75 si 78), cat si prin Decizia nr. 393/2017 (par. 55), se '...considera necesara instituirea unui prag al pagubei si circumstantierea vatamarii produse prin comiterea faptelor, elemente in functie de care sa se aprecieze incidenta sau nu a legii penale'.

In proiectul intocmit de Ministerul Justitiei se propune ca infractiunea de abuz in serviciu prevazuta de art. 297 alin. (1) din Codul penal sa aiba continutul: 'Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste prin incalcarea unei legi, a unei ordonante a Guvernului sau a unei ordonante de urgenta a Guvernului si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei personae fizice sau ale unei personae juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica'.

Ministerul Justitiei a organizat dezbateri publice privind modificarea si completarea dispozitiilor Codului penal referitoare la abuzul in serviciu in acord cu deciziile Curtii Constitutionale, cu reprezentantii societatii civile si ai mediului de afaceri la data de 28 iunie 2017, precum si cu reprezentantii institutiilor din cadrul sistemului judiciar, asociatiile profesionale ale magistratilor, mediului academic si profesiile juridice liberale la data de 3 iulie 2017.

In cadrul dezbaterilor cu aceste din urma organisme, s-a exprimat opinia in sensul ca pentru ca o fapta sa constituie infractiunea de abuz in serviciu este necesar un prag valoric de circa 1000 lei; intr-o alta opinie, pragul propus a fost de 2000000 lei; s-a facut si propunerea ca sa nu existe prag valoric.

Curiozitatea doctrinara ne-a indemnat sa studiem reglementarile din alte tari, dezvoltate economic si juridic, privind faptele asemanatoare sau identice cu cele avute in vedere de legiuitorul roman, cu scopul de a ajunge la concluzii ce pot constitui reflectii pentru autoritatile competente din tara noastra.

2. In Franta, abuzul in serviciu nu este reglementat ca atare. In schimb, Codul penal din 1992, intrat in vigoare in anul 1994, modificat ulterior, prevede mai multe infractiuni care pot fi savarsite de agentii (functionarii) publici. Aceste infractiuni sunt grupate in:

- Infractiuni constand in nerespectarea functiei (impiedicarea aplicarii legii, continuarea ilegala a functiei);

- Abuzul de autoritate comis impotriva particularilor (infractiuni care aduc atingere libertatilor individuale, infractiuni penitenciare, infractiuni constand in refuzul de a acorda un drept statornicit de lege sau de a impiedica exercitiul normal al unei activitati economice, violarea de domiciliu, violarea corespondentei, privarea nelegala de libertate);

- Abuzul in functie (delapidarea, delictul de ingerinta, delictul de pantuflaj).

A) Impiedicarea aplicarii legii

Art. 432-1 Cod penal pedepseste fapta unei persoane detinatoare a unei autoritati publice care actionand in exercitarea functiilor sale ia masuri cu scopul de a impiedica aplicarea legii.

Fapta este pedepsita cu 5 ani de inchisoare si 75.000 euro amenda.

Pedeapsa este de 10 ani de inchisoare si 150.000 euro amenda daca a fost urmata de efecte (art. 432-2).

Tinand cont de scopul acestui text, care este acela de a lupta impotriva piedicilor aduse aplicarii legii, infractiunea nu este imputabila decat acelor agenti publici susceptibili de a actiona de aceasta maniera; este vorba de o categorie superioara a lor si anume aceea a persoanelor investite cu autoritatea publica, cu ordinea judiciara si administrativa.

Elementul material al infractiunii consista in 'luarea de masuri' pentru a impiedica aplicarea legii. Este, deci, o infractiune intentionata. Autorul actioneaza cu intentie pentru neaplicarea unei norme legale.

B) Continuarea ilegala a functiei

Art. 432-3 reglementeaza tot o infractiune prin care autorul abuzeaza de functie. Ea poate fi savarsita de orice agent public in acceptiunea cea mai larga a acestei notiuni.

Conditia prealabila a infractiunii: agentul si-a incetat functia, a fost instiintat despre aceasta, dar el continua sa o exercite.

Fapta se pedepseste cu 2 ani de inchisoare si 30.000 euro amenda.

C) Abuzul de autoritate comis de agentii publici contra particularilor

Prin art. 432-4 – art. 432-9, legiuitorul francez incrimineaza si pedepseste faptele comise de agentii publici prin care se aduce atingere ordinii morale contra persoanelor fizice. Este vorba de arestare, detentie, sechestrare arbitrara, discriminare, violarea domiciliului si a corespondentei.

Art. 434-4 pedepseste fapta agentului public (inclusiv magistrat) care ordona sau indeplineste in mod arbitrar un act ce atenteaza la libertatea individuala a unei persoane.

Elementul material al infractiunii consta in a obstacula deplasarea persoanei, chiar daca nu este vorba de arestare sau detinere nelegala. Poate constitui infractiune retinerea intr-un anumit loc, interdictia de a parasi un atare loc sau plasarea autoritara in altul, de exemplu: plasamentul medical obligatoriu, interdictia de a parasi un loc precis, obligarea de deplasare si locuire intr-un loc determinat etc.

Pedeapsa prevazuta de lege este de 7 ani inchisoare si 100.000 euro amenda. in caz de circumstante agravante, pedeapsa este de 30 ani inchisoare si 450.000 euro amenda.

D) Infractiuni specific administratiei penitenciare

Art. 432-6 Cod penal pedepseste fapta unui agent al administratiei penitenciare de a primi sau retine o persoana in afara situatiilor cand acest act este legal posibil (adica in executarea mandatului scris al unui judecator). De asemenea, este pedepsit agentul care 'prelungeste pe nedrept o detentie'.

Pedeapsa consta in 22 de ani inchisoare si 30.000 euro amenda.

Art. 432-5 pedepseste omisiunea agentului public de a nu dispune incetarea privarii de libertate a unei persoane, atunci cand aceasta se impune, precum si nesesizarea autoritatii competente in cazul unei detentii ilegale.

Fapta se pedepseste cu 3 ani de inchisoare si 45.000 euro amenda.

E) Infractiuni privind discriminarea

Art. 432-7 din Codul penal reprima discriminarea definita de art. 225-1, adica cea intemeiata pe origine, sex, situatie familiala, sarcina (femei), stare fizica, nume, stare de sanatate, handicap, caractere genetice, orientare sexuala, varsta, opinii politice, activitati sindicale, etnie, natiune, rasa, religie. Fapta poate fi comisa de o persoana avand autoritate publica sau insarcinata cu o misiune de serviciu public etc. care refuza beneficiul unui drept acordat de lege sau impiedica exercitiul normal al unei activitati economice.

Elementul material al infractiunii consta in unul din actele discriminatorii enumerate, inclusiv in refuzul exercitarii unui drept acordat de lege sau de sistemul juridic aflat in vigoare. Practica judiciara a decis ca dreptul respectiv poate sa izvorasca si dintr-o decizie specifica a municipalitatii (de exemplu, o prima de nastere acordata numai nationalilor).

Infractiunea este un delict ce se pedepseste cu 5 ani de inchisoare si 75.000 euro amenda.

F) Violarea de domiciliu

Potrivit art. 432-5 Cod penal, fapta unei persoane depozitara de autoritate publica sau insarcinata cu o misiune de serviciu public, actionand in cunostinta de cauza in exercitarea sau cu ocazia exercitarii functiilor sau misiunii sale, intra sau incearca sa intre in domiciliul altuia impotriva vointei lui ori in afara cazurilor prevazute de lege se pedepseste cu un an de inchisoare si cu 30.000 de euro amenda.

Legea permite de a nu se tine seama de consimtamantul proprietarului si exclude existenta infractiunii in foarte multe cazuri cand agentii publici sunt autorizati sa patrunda in domiciliul acestuia. Este vorba de derularea unei proceduri penale sau civile (infractiuni flagrante, perchezitii, executarea mandatelor judiciare, vizite domiciliare) si, in anumite ipoteze de drept public (tratarea unor situatii ale localurilor periculoase, boli daunatoare pentru altii, straini aflati in situatii nelegale).

G) Violarea corespondentei

In conformitate cu prevederile art. 432-9 Cod penal, fapta unei persoane detinatoare de autoritate publica sau insarcinata cu o misiune de serviciu public, actionand in exercitarea sau cu ocazia exercitarii functiilor sau misiunii sale, de a ordona, de a comite ori de a facilita, in afara cazurilor prevazute de lege, deturnarea, distrugerea sau deschiderea corespondentei ori relevarea continutului acesteia, se pedepseste cu 3 ani inchisoare si 45.000 euro amenda.

In ceea ce priveste corespondenta dematerializata (comunicatii electronice sau serviciile de telecomunicatii), sunt vizati si agentii care exploateaza retelele deschise publicului.

H) Abuzul in functie

Legiuitorul francez considera ca reprezinta abuz in functie savarsit de agentii publici:

- delapidarea (art. 432-10 Cod penal);

- delictul de ingerinta (art. 432-12), ce consta in fapta agentului public de a avea, primi sau conserva, direct sau indirect, un interes oarecare intr-o intreprindere sau operatiune comerciala;

- delictul de ”pantuflaj” (art. 432-13) reprezentat de fapta unui fost agent public de a primi un interes intr-o intreprindere privata sau publica care a fost, in timpul activitatii sale, sub supravegherea si controlul sau.

3. In Italia nu se utilizeaza terminologia din legea romana de abuz in serviciu, ci cea de abuz in functie (abuso di ufficio).

Art. 323 din Codul penal (Codice penale) din 2014, modificat in 2017, dispune: 'Cu exceptia cand fapta nu constituie o infractiune mai grava, functionarul civil sau delegatul unui serviciu public care in desfasurarea functiei sau serviciului, incalcand legea sau regulamentul, sau omitand sa se abtina in prezenta unui interes propriu sau a unei viitoare conjuncturi sau in alte cazuri prevazute, intentionat procura pentru sine sau pentru altii un avantaj patrimonial nedrept sau aduce altora daune nedrepte este pedepsit cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Pedeapsa se mareste in cazurile in care avantajul sau dauna sunt deosebit de grave'.

Textul prevede expres ca agentul sa fie regulamentar investit in functie si sa fie competent pentru a indeplini actiunea; practic, infractiunea trebuie sa se realizeze 'in desfasurarea functiei si serviciului'.

In privinta elementului material al infractiunii, conduita pedepsita de norma consta in procurarea intentionata pentru sine sau pentru altii a unui avantaj patrimonial nedrept ori a dauna celorlalti pe nedrept in desfasurarea functiilor sau serviciului, incalcand legea ori regulamentul, sau omitand sa se abtina in prezenta unui interes propriu sau a unuia viitor ori in celelalte cazuri indicate de textul legal.

Fapta trebuie comisa 'in desfasurarea functiilor sau serviciului'. Nu e de ajuns deci, pentru existenta infractiunii, conform normei examinate, un simplu 'abuz', ci este necesara exercitarea concreta a functiilor sau serviciului de catre subiect, adica trebuie ca acesta 'sa abuzeze de functie sau de serviciu' in care este investit.

Legea, prin formularea locutiunii 'in desfasurarea functiei sau serviciului', cere ca functionarul sa realizeze conduita ilicita actionand in calitate de titular al functiei publice sau de delegat al serviciului public.

Abuzul de functie nu necesita obligatoriu comiterea unei actiuni practice; abuzul se poate comite si intarziind actiunea sau cu neindeplind-o.

Potrivit legii, avantajul nedrept relevant penal este numai cel patrimonial, nu si cel nepatrimonial.

Primul este cel care se poate evalua economic pentru subiectul in favoarea caruia se realizeaza; in acest sens jurisprudenta a precizat ca cerinta avantajului patrimonial se refera la ansamblul relatiilor juridice patrimoniale si subzista nu numai cand abuzul e indreptat spre procurarea de bunuri materiale sau altele, ci si cand e indreptat spre crearea unei cresteri a situatiei juridice subiective in favoarea celui in interesul caruia s-a pus actul in practica.

Nedreapta este acea dauna sau avantajare care fara abuz si deci respectand normele concret incalcate de agent, nu s-ar fi realizat.

4. In Spania, Codul penal (Codigo Penal) din 1995, revizuit in 2015, contine in Titlul XIX, Capitolul I, intitulat Abuzul in serviciu al functionarilor publici si alte comportamente injuste.

Potrivit art. 404, functionarul public care, stiind ca este incorect, da o rezolutie arbitrara intr-o problema administrativa, va fi sanctionat cu decaderea speciala din postul sau functia publica, pe o perioada de la 7 la 10 ani.

Art. 405 dispune: 'Autoritatea sau functionarul public care, in exercitarea competentelor sale si constient(a) de ilegalitatea pe care o comite, propune, numeste sau incredinteaza exercitarea unei functii publice oricarei persoane, fara indeplinirea cerintelor prevazute de lege in acest sens, va fi amendata intre sase si opt luni si suspendata din functia publica pe o perioada cuprinsa intre sase luni si doi ani'.

Art. 406 pedepseste cu amenda prevazuta la art. 405 persoana care accepta propunerea, numirea sau preluarea functiei prevazute de text, stiind ca nu indeplineste cerintele legale in acest sens. in realitate, este o forma de participare la delictul de numire ilegala, insa, dupa cum se intampla in multe alte situatii, legiuitorul a dorit sa rezolve problemele de interpretare aparute in cazul delictelor speciale propriu-zise, clasificand drept delict independent participarea persoanei la propria sa numire ilegala.

Din textele reproduse mai sus, constatam ca legiuitorul spaniol are in vedere numai functionarii publici propriu-zisi.

De asemenea, observam 'blandetea' sanctiunilor statornicite de lege. Este exclusa inchisoarea si predomina masura administrativa: suspendarea (decaderea) din functie pe o anumita perioada de timp.

5. Concluzii

- In niciuna dintre tarile la care ne referim nu exista o reglementare identica cu cea din tara noastra privind abuzul in serviciu.

- Infractiunile privind nerespectarea sau incalcarea normelor care privesc administratia publica au ca subiect doar functionarii (agentii) publici propriu-zisi, nu si pe cei asimilati acestora;

- Abuzul in serviciu reglementat de art. 297 din legea noastra inglobeaza mai multe fapte incriminate de legiuitorul francez in mod distinct, de exemplu obstructionarea aplicarii legii (art. 432-1 Cod penal), abuzul de autoritate contra particularilor (art. 424-4, art. 432-5 etc.), ingerinta in materie comerciala (art. 432-12) etc.;

- In Codul penal italian este reglementata infractiunea de abuz in functie (prin art. 323) in care sunt circumscrise cu exactitate conditiile cerute de lege pentru ca fapta sa constituie infractiune;

- Remarcam din legislatia spaniola un specific al sanctiunii aplicate functionarului public vinovat: suspendarea sau decaderea din postul sau functia publica pe o anumita perioada.

In final, propunerea noastra: legiuitorul roman sa regandeasca definirea infractiunii de abuz in serviciu, eventual in sensul fragmentarii acesteia in mai multe incriminari (de exemplu, ca in Franta), restrangerii sferei subiectului activ (autorului), diversificarii naturii sanctiunilor (pedepsei) etc. Ca urmare, am avea la dispozitie o bogata jurisprudenta a instantelor din tarile mentionate, precum si o doctrina semnificativa si relevanta.

Daca se accepta una din reglementarile enuntate mai sus, de preferat cea franceza, evident ca nu este necesar un prag valoric, deoarece faptele vor fi circumscrise clar, precis si previzibil.

In ipoteza contrara, a pastrarii modalitatii actuale de reglementare propusa de Ministerul Justitiei in proiectul de lege pentru modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala, este necesar un prag valoric de la care o fapta sa constituie infractiunea de abuz in serviciu. Pragul ar trebui sa fie rezonabil: niciunul derizoriu (de 1000 lei), dar nici extrem de ridicat, imposibil sau greu de atins. De asemenea, este necesar, in primul rand, ca in definirea continutului infractiunii respective sa fie circumscrise si conditiile care sa o diferentieze de alte infractiuni, precum si de alte forme de raspundere extrapenala”.

Comentarii

# outsider date 18 July 2017 14:42 +4

Marele (Tu)Dorel să accepte lecții de la alții? N-ai să vezi!

# DODI date 18 July 2017 15:55 +2

E mult prea mult ce i se propune lui dorel: La prețiozitatea afișată de acest juridicotembel și a-l determina să judece sau să reacționeze logic, legic și clar este ca și cum i-ai cere să urce pe Himalaia cu ciolanis în brațe. El e în stare de multe prostii, de regulă doar de cele mari.

# Lupul Alb date 18 July 2017 18:23 0

acest "juridicotembel" - frate eşti tare,preţiozitatea sa T.T.-ar trebui să şadă sub biroul Dr.Prof.Gh.Dobrican ca să înveţe meserie dar tare mă tem că e prea greu căci acest Domn este foarte deştept şi greu accesibil,trebuie să ai multă ştiinţă dă carte ca să-l poţi înţelege ! a avut bucuria să profeseze ca judecător la Tribunalul Il alături de un alt titan ,Titi Ionescu,somităţi ale justiţiei,acolo erau discutii aplicate între meseriaşi,când văd caricaturi d-alde bogdan îmi vine să vărs că siluiesc sfânta Robă, mă întreb oare T.T.-ul n-are tresăriri că a fost purtător de Robă?

# italienii date 18 July 2017 16:36 +2

incrimineaza fapte pt incalcvarea legii si a REGULAMENTELOR? what??? ... la noi a zis CCR ca tre' sa fie doar legislatie primara (legi, ordonante) ... hmmm ... complicate treaba :zzz :zzz :zzz

# Pif date 18 July 2017 21:23 -1

Nu cred ca profesorilor le-a trebuit mai mult de 4 coli A4 pt. analiza aceasta comparativa ca sa potoleasca galceava. :-) Am modesta satisfactie ca domnii profesori imi confirma ce bombaneam pe aici in urma cu cateva luni referitor la reglementarea frantuzeasca. :roll:

# Adrvarul date 19 July 2017 00:36 0

Da. Italienii se pare ca sunt mai deschisi la minte si cu interese msi putine. Este normal ca functionarul sa raspunda di pentru incalcarea legislatiei secundare, desigur, cea care.i reglementeaza activitatea. Mai ales ca la noi, marea majoritate a atributiilor acestora sunt prevazute de legisla tia secundara...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.03.2024 – Oamenii s-au dus peste „Baronul Lamborghini” (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva