UZINA DE PARADITORI – DNA Oradea a fortat condamnarea avocatului Adrian Vasile Bob pentru un inchipuit trafic de influenta printr-o mizerabila incropeala: “Nicio convorbire sau conversatie telefonica nu sustine acuzatia, dimpotriva acestea par sa sustina apararea... Denuntul formulat, impreuna cu sesizarea din oficiu, nu au o valoare probatorie in sine in absenta coroborarii acestora cu alte probe certe de vinovatie” (Sentinta)

Scris de: Bogdan GALCA

27.09.2020 13:05
Vizualizari: 6951

Noutati despre palmaresul unitatii de paraditori de la DNA Oradea, structura care a dat tarii personaje precum vestitul Ciprian Man, zis "manelistul DNA". Lumea Justitiei prezinta Sentinta nr. 20 din 8 aprilie 2020 din dosarul 554/35/2017  prin care judecatorul Antik Levente Farkas de la Curtea de Apel Oradea l-a achitat pe avocatul Adrian Vasile Bob din Baroul Satu Mare, trimis in judecata pentru  o pretinsa fapta de trafic de influenta.


Achitarea a fost dispusa in baza art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala care prevede ca “fapta nu exista”.  Si a fost dispusa intr-un dosar in care rechizitoriul a fost intocmit de procurorul Lucian Claudiu Rus (foto) si confirmat de catre seful DNA Oradea din 2017, Adrian Valentin Muntean  (vezi facsimil ).

Avocatul Vasile Bob a fost acuzat de DNA ca: “A pretins de la un executor judecatoresc (martor in cauza), suma de aproximativ 130.000 lei, reprezentand un procent de 3% din suma de 4.372.962 de lei pe care acesta din urma trebuia sa o incaseze de la Ministerul Finantelor Publice, reprezentand despagubiri pentru 101 persoane fizice stabilite de instantele de judecata in baza Legii 221/2009 (privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989). Banii respectivi au fost pretinsi de inculpat sub pretextul de a-i remite mai departe catre doi functionari publici din cadrul Ministerului Finantelor Publice si unul din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Satu Mare, pe care a promis ca-i va determina sa dispuna si sa urgenteze plata sumei de bani”.

Important de precizat ca in acest caz DNA s-a sesizat din oficiu in 9 ianuarie 2013, iar o zi mai tarziu a venit si denuntul. Ca la carte, am putea spune, avand in vedere practicile parchetului antoicoruptie.

Mizerabila incropeala

 

Ei bine, facatura de dosar a picat in instanta. Judecatorul  Antik Levente Farkas arata in motivarea sentintei de achitare ca starea de fapt retinuta in sesizarea procurorilor este “chiar identica cu cea mentionata in denuntul formulat in ziua urmatoare sesizarii initiale”. A naibii coincidenta! De asemenea, instanta precizeaza ca nicio convorbire sau conversatie telefonica nu sustine acuzatia, ba dimpotriva, acestea par sa sustina apararea, respectiv punctul de vedere al inculpatului, care si-a sustinut nevinovatia.

Judecatorul Antik Levente mai retine in sentinta de achitare ca audierea martorului denuntator realizata de cinci ori in faza de urmarire penala naste mari semne de intrebare privind veridicitatea declaratiilor acestuia, cu atat mai mult cu cat la un moment dat, existau diferente esentiale fata de ceea ce s-a declarat in fata primei instante de judecata:
“Se apreciaza ca denuntul formulat, impreuna cu sesizarea din oficiu, nu au o valoare probatorie in sine in absenta coroborarii acestora cu alte probe certe de vinovatie. Nu a fost dovedit de parchet, dincolo de orice dubiu rezonabil ca inculpatul ar fi comis infractiunea de care a fost acuzat, motiv pentru care se impune achitarea acestuia pe temeiul art.16 alin.1 lit.a cod de pr.penala, in sensul ca fapta nu exista”.

 

Iata pasaje din sentinta Curtii de Apel Oradea, pe care o atasam integral la finalul articolului:


“Intrucat starea de fapt retinuta in sesizarea din oficiu contine date complexe si greu de obtinut in absenta unei activitati de strangere de probe sau de informatii ori a unui denunt incomplet formulat potrivit art.223 c.pr.penala din 1968 (si valorificat ca o sesizare din oficiu) si totodata se dovedeste ca este chiar identica cu cea mentionata in denuntul formulat in ziua urmatoare sesizarii initiale, de catre denuntator, si vazand ca acesta din urma a primit prin acelasi rechizitoriu, o solutie de clasare a cauzei avand ca obiect comiterea infractiunii de cumparare de influenta, prev. de art. 292 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 6 din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si a art. 5 Cod Penal, instanta de judecata, in aprecierea standardului probei dincolo de orice indoiala rezonabila, nu va putea tine seama de declaratiile acestuia in absenta unor probe fiabile obtinute independent de conduita acestuia si care sa se afle in vecinatatea certitudinii. (...)

Probatoriul administrat in cursul cercetarii judecatoresti a demonstrat indubitabil ca interceptarile in cauza au fost efectuate de catre SRI, iar procesele verbale redate au fost intocmite de organul de politie judiciara, in baza transcrierii realizate de lucratorii SRI.


De altfel, nicio convorbire sau conversatie telefonica nu sustine acuzatia, dimpotriva acestea par sa sustina apararea, respectiv punctul de vedere al inculpatului, care in faza de urmarire penala a aratat ca nu se face vinovat de infractiunea care i se imputa si ca singurele discutii purtate cu executorul judecatoresc ar fi vizat validarea unei popriri si unele imobile scoase la licitatie, aspect care rezulta din inscrisurile depuse de aparare la dosarul de urmarire penala, precum si din declaratiile ulterioare ale martorului denuntator. Mai mult, redarea inregistrarilor audio efectuata de catre denuntator si a interceptarilor telefonice dupa mai bine de 4 ani de la momentul obtinerii probelor respective, prima proba constituind elementul principal in sustinerea acuzatiei,  naste indoieli serioase privind acuzatia formulata. (…)

Audierea martorului denuntator realizata de cinci ori in faza de urmarire penala naste puternice semne de intrebare privind veridicitatea declaratiilor acestuia, cu atat mai mult cu cat la un moment dat existau diferente esentiale fata de ceea ce s-a declarat in fata primei instante de judecata.

Intrucat nu exista probe care sa sustina invinuirea, instanta de judecata nu va mai analiza elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta pentru a vedea daca aceasta infractiune se confirma sau dimpotriva nu ar fi indeplinite conditiile legale pentru ca inculpatul sa raspunda penal pentru fapta care formeaza obiectul acuzatiei".


* Cititi aici integral sentinta Curtii de Apel Oradea

Comentarii

# CARCOTAS date 27 September 2020 20:48 -1

Unde naiba erau curajosii astia de judecatori pe vremea fostei sefe a DNA? Sunt constienti ca daca nu intrau in concubinaj cu procurorii altoiti pe cadre securiste, daca nu haituiau avocatii sa puna concluzii pe scurt, daca respectau dreptul la aparare si condamnau numai pe probe, atunci aveam un sistem de justitie muuuult mai bun? Ce gelatinosi...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii