COMPLETUL DOMNISOAREI AIDA A FACUT MACEL – Judecatorii ICCJ Aida Popa, Marius Foitos si Dan Enescu au inserat o declaratie fictiva de martor in motivarea condamnarii definitive a fostului sef al PT Bihor Vasile Popa, dar au ignorat o afirmatie a aceluiasi martor ce ar fi putut demasca un abuz al procurorului Ciprian Man. Magistratii supremi au citat pe dos un pasaj in care Vintila Dongoroz explica ratiunea de incriminare a santajului. Inalta Curte i-a trantit lui Vasile Popa recursul in casatie

Scris de: Valentin BUSUIOC

23.12.2020 14:14
Vizualizari: 8878

Lupta procurorului Vasile Popa (foto stanga) – fost sef al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor – de a iesi din inchisoare scoate la lumina detalii de infarct legate de felul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a condamnat.



Ne referim la completul format din judecatorii supremi Rodica Aida Popa (foto centru), Marius Dan Foitos si Dan Andrei Enescu, cei care in 22 ianuarie 2020 l-au condamnat definitiv pe Vasile Constantin Popa la 6 ani de inchisoare pentru presupuse fapte de abuz in serviciu, sustragere sau distrugere de inscrisuri, favorizarea faptuitorului si santaj.

Daca data trecuta v-am prezentat recursul in casatie depus de catre fostul procuror Popa (click aici pentru a citi), acum veti vedea cum acelasi complet a inserat in motivarea condamnarii o declaratie fictiva a unui martor, dar a ignorat alta declaratie a aceluiasi martor, care ar fi putut scoate la iveala un abuz al lui Ciprian Man, de la DNA Oradea, unul dintre procurorii de caz din dosarul lui Vasile Popa. In aceeasi motivare, completul Popa-Foitos-Enescu a citat fix pe dos dintr-o carte scrisa de catre avocatul si profesorul universitar Vintila Dongoroz, parintele Codului penal din 1968, in vigoare intre 1969 si 2014.

 

ICCJ i-a trantit lui Vasile Popa recursul in casatie

 

Pentru inceput, mentionam ca la 11 decembrie 2020 judecatorii ICCJ Simona Elena Cirnaru, Oana Burnel si Simona Daniela Encean au respins ca nefondat recursul in casatie declarat de catre fostul procuror Vasile Popa. Totusi, asta nu inseamna ca fostul sef al PT Bihor nu are la dispozitie alte cai de atac, dar despre ele vom vorbi in eventuale episoade viitoare.


Redam minuta hotararii nr. 476/2020 din dosarul nr. 2054/1/2020:


„Respinge, ca nefondat, recursul in casatie formulat de inculpatul Popa Vasile Constantin impotriva deciziei penale nr. 20/A din data de 22 ianuarie 2020, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, in dosarul nr. 1065/1/2018. Obliga recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. Onorariul partial cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, in suma de 200 lei, se suporta din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 11 decembrie 2020”.


Avem dovada audio a declaratiei de martor


Martorul la care ne referim este procurorul Adrian Virgil Briscan (foto dreapta), de la PT Bihor, cel care a fost audiat ca martor la 6 iunie 2019 in cauza nr. 1065/1/2018 de catre completul domnisoarei Aida. Dupa cum veti avea ocazia sa cititi in stufoasa motivare a condamnarii – anexata la finalul articolului –, judecatorii Popa, Foitos si Enescu au inserat in considerentele hotararii definitive o intrebare pe care nu i-o adresasera lui Briscan, insotita de un raspuns pe care acesta nu il rostise. Dovada o gasiti atat in PDF-ul cu motivarea, cat si ascultand inregistrarea audio a declaratiei de martor depuse de procurorul Briscan.


Iata intrebarea si raspunsul (vezi pagina 363 din hotararea anexata la final in format PDF):


– Care era procedura predarii dosarelor de catre martor la grefa si cum se facea dovada scaderii acestora?

– De regula, se folosea condica procurorului in care se trecea data primirii dosarului, data solutionarii si data predarii”.


Desi aceasta intrebare a fost rostita de catre cei trei magistrati supremi in faza de apel a procesului, ea i-a fost adresata unui cu totul alt martor – procurorul Teofil Ionel Ilisie, care activa la Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea cand acest PJ era condus de catre Vasile Popa (vezi pagina 356 din PDF-ul de la sfarsit). Deci nu lui Briscan, desi aceeasi intrebare si acelasi raspuns de la audierea lui Ilisie apar in motivare ca si cum ar fi avut loc si la audierea lui Briscan. De altfel, una dintre acuzatiile formulate de catre Directia Nationala Anticoruptie a fost ca Popa i-ar fi rupt un rechizitoriu lui Ilisie. Vasile Popa a primit achitare la fond – la Curtea de Apel Timisoara – pentru aceasta fapta, dar a fost condamnat la ICCJ. (Tot la sfarsit gasiti atat inregistrarea audio a declaratiei de martor date de Briscan, cat si transcrierea ei.)


Intrebarea, raspunsul si documentul care l-ar fi putut infunda pe „Manelistul DNA”


Revenind: nu doar ca Aida Popa si colegii de complet au inserat o intrebare si un raspuns fictive in dreptul martorului Adrian Briscan, dar aceiasi magistrati ICCJ au trecut cu vederea o intrebare si un raspuns care aduceau in discutie un posibil abuz savarsit de catre procurorul de caz, celebrul Ciprian Man de la DNA Oradea (poreclit „Manelistul DNA”), care a instrumentat dosarul inainte sa-l trimita la Bucuresti, la DNA Central, unde rechizitoriul a fost semnat de catre Doru Tulus si confirmat de catre Claudiu Dumitrescu (vezi facsimil 1).

 



Este vorba despre urmatoarea intrebare si urmatorul raspuns (vezi facsimil 2):


– La momentul prezentarii in vederea audierii, martorul a avut o discutie cu procurorul Man la care s-a interzis accesul avocatului ce il apara pe Popa Vasile Constantin?

– Nu mai tin minte, sunt aproape 5 ani de atunci”.

 



Intrebarea de mai sus i-a fost adresata martorului Adrian Briscan de catre avocata Angela Ciurea – aparatoarea lui Vasile Popa – pe baza unei reclamatii pe care procurorul Popa i-o trimisese inca din 8 octombrie 2014 procurorului Doru Tulus. Acolo, Vasile Popa se plangea de faptul ca procurorul Ciprian Man – pe care Tulus il delegase sa efectueze acte de urmarire penala in cauza nr. 421/P/2013 – i-ar fi interzis accesul avocatei Anamaria Asloviciu (cea care il reprezenta pe Popa in faza de urmarire penala) la audierea martorului Briscan. Mai mult: politistul judiciar Traian Surducan ar fi refuzat inregistrarea declaratiei date de catre acelasi martor, pretextand in mod fals inexistenta mijloacelor tehnice, mai relata Vasile Popa in adresa trimisa lui Doru Tulus, pe care o gasiti anexata la final.

Repetam: judecatorii ICCJ Aida Popa, Marius Foitos si Dan Enescu au trecut cu maxima lejeritate peste intrebarea si raspunsul privind posibilul abuz al tandemului Man-Surducan asupra avocatei Anamaria Asloviciu, completul multumindu-se sa mentioneze absolut in treacat, o singura data, existenta intrebarii avocatei Angela Ciurea si a raspunsului procurorului-martor Adrian Briscan, fara insa a le analiza, asa completul Inaltei Curti a procedat cu alte intrebari si alte raspunsuri.


Dongoroz s-ar rasuci in mormant


Va spuneam la inceputul materialului ca domnisoara Aida & co., in aceeasi motivare a condamnarii definitive, au citat in chip totalmente rasturnat un pasaj dintr-un tratat coordonat de catre avocatul si profesorul universitar Vintila Dongoroz, cel care a condus echipa ce a elaborat vechiul cod penal – in temeiul caruia a fost judecat procurorul Vasile Popa. Acest pasaj se refera la fundamentarea teoretica a notiunii de santaj. Fara alte comentarii, va prezentam in oglinda citatul din Dongoroz et al., pe de o parte, iar pe de alta parte citatul din tripleta Popa-Foitos-Enescu.


Iata ce spun Vintila Dongoroz, Ion Oancea, Victor Rosca, Siegfried Kahane, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai si Rodica Stanoiu (vezi facsimil 3):


Cerinta esentiala: intentia faptuitorului de a savarsi actiunea nu intregeste insa latura subiectiva a infractiunii, daca nu are ca scop dobandirea unui folos ilicit, pentru sine sau pentru altul. Daca faptuitorul nu a avut acest scop, el nu a actionat cu vinovatia ceruta pentru infractiunea de santaj. Constrangerea psihica prilejuita de actiunea sa ar putea constitui, eventual, o amenintare.

O astfel de situatie intalnim cand actiunea de constrangere este efectuata in vederea realizarii unei pretentii intemeiate pe un drept (de exemplu reclamarea inainte de termen si prin amenintare a unei creante, restituirea unui lucru imprumutat, o prestatiune la care victima este indatorata etc.). Cand insa pretentiile depasesc dreptul, faptuitorul comite infractiunea de santaj, intrucat a urmarit realizarea unui folos ilicit. El este aparat de raspundere numai daca face dovada ca a fost in eroare in ceea ce priveste marimea acestor pretentiuni”.

 



Redam argumentatia judecatorilor Aida Popa, Marius Foitos si Dan Enescu (vezi p. 375 din hotarare):


Cerinta esentiala care potenteaza intentia directa sau intentia directa este scopul dobandirii unui folos ilicit pentru sine sau pentru altul. O astfel de situatie exista cand actiunea de constrangere este efectuata in vederea realizarii unei prestatii intemeiate pe un drept, respectiv reclamarea unei creante, restituirea unui imprumut, o prestatie la care victima este indatorata”.


Nu faci pe nebunul cu domnisoara Aida!


Nu ne lasa inima sa nu mentionam un element de atmosfera al audierii martorului Adrian Briscan: asa cum veti auzi in inregistrarea de mai jos, atunci cand presedinta completului, judecatoarea Aida Popa, i-a cerut sa dea lamuriri despre circuitul dosarelor, procurorul Briscan si-a permis sa faca nazuri, pretextand ca intrebarea avocatei Angela Ciurea n-ar fi relevanta, moment in care judecatoarea l-a pus imediat la punct, iar Briscan s-a facut mic de tot.


Redam schimbul de replici relevant:


Angela Ciurea: Are martorul cunostinta despre circuitul dosarelor dupa infirmarea unei solutii?

Adrian Briscan: Doamna presedinta, daca-mi permiteti: nu stiu ce legatura are cu obiectul cauzei...

Aida Popa: In calitate de martor, nu cenzurati dumneavoastra intrebarile. Aici aveti o calitate de martor, fata de calitatea de procuror.

Adrian Briscan: Ma iertati. Ma iertati.

Aida Popa: Deci aici raspundeti pentru ca intrebarea este pusa in sensul aflarii adevarului. Deci daca aveti cunostinta, prin prisma calitatii pe care o aveati, despre circuitul dosarului dupa ce se infirma o solutie la dumneavoastra in parchet”.


* Cititi aici motivarea hotararii de condamnare de la ICCJ

* Cititi aici reclamatia lui Vasile Popa legata de DNA Oradea

 


Comentarii

# Neamul lui Bicilis date 23 December 2020 17:41 +59

Aceasta maniera de lucru a pretinsilor judecatori, stiam ca exista la Judecatorie sau TB. Acum constat ca si la ICCJ pretinsi judecatori falsifica declaratiile, falsifica notiunile. Aceste specimene nu au nicio treaba cu ceea ce ar trebui sa insemne notiunea de judecator. Cred ca sunt mii astfel de judecatori ce interpreteaza si reinterpreteaza legea dupa cum doresc. Eu cer inregistrarile de sedinta de 2 ani. Sub motivarea ca sedinta nu este publica, nu am primit nimic pana acum. Judecatorul anuleaza Legea 303/2004, art 13, prin art. 369 alin 1 Cod proc.pen. :)) Adica Legea la misto! Iar falsificarea si influentarea declaratiilor este o practica curenta. Doar pe astfel de ticalosii se bazeaza mare parte din pronuntari.

# Neamul lui Bicilis date 23 December 2020 17:54 +58

Toata poveste asta ce reliefeaza coruptia juridica, batjocorirea legii si a cetateanului de catre magistrati, indica procurorul a fi cel initiator de acte tortionare. Insa actiunile barbare ale acestor procurori tortionari sunt "hranite si intretinute" chiar de catre mii de pretinsi judecatori, in fapt mascarici judiciari. Eu cer judecatorului de 3 ani de zile, o inregistrare video facuta de politisti la perchezitie, inregistrare ce reda momentul cand politistii introduc in cabinet un obiect cu scopul de a crea un flagrant. Judecatorul a refuzat in camera preliminara sa imi dea inregistrarile video, pentru a le vizualiza in prealabil, si refuza in continuare sa imi dea aceasta inregistrare video, desi am facut pana acum vreo 5 cereri in acest sens. Judecatorul dececlara sedinta nepublica cu scopul de a ascunde atrocitatile infaptuite de procuror. Cu astfel de manevre tortionare se ocupa judecatorii, in fapt astfel de specimene produc efectul Pitesti in instanta. Securisti ordinari!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

ATENTIE

Mesajele cu continut indecent nu vor fi postate.

Inainte de a posta, cititi regulamentul: Termeni legali si Conditii